Grecia, Portugalia, dar si Irlanda, au beneficiat de sustinere financiara de mai multe miliarde de euro din partea C.E. si F.M.I., in speranta ca acestea vor evita intrarea in faliment, din cauza uriaselor datorii acumulate. Multimiliardarul George Soros sugereaza ca Grecia si Portugalia ar trebui sa paraseasca zona euro, dar si Uniunea Europeana, din cauza datoriilor enorme. In schimb, Soros s-a aratat convins ca „UE si euro vor supravietui”. Soros e un adevarat guru al speculatiilor financiare. Predictiile sale rar au dat gres. Se crede ca si la ultimul bocet al burselor europene si americane ar fi castigat, dintr-un condei, un miliard de dolari, dupa ce in 1992 a castigat peste un miliard de dolari, pariind impotriva monedei britanice. Acum, spune ca nu intentioneaza sa faca acelasi pariu impotriva euro. El stie ca noul nazdravan economic al lumii, China, are un interes urias de a sustine pe piata o alternativa la dolar, motiv pentru care va face tot ce va putea ca sa-i ajute pe europeni pentru a-si salva moneda. Il inteleg pe Soros si atunci cand spune ca ajutorul exagerat si constant acordat unor tari nu este de bun augur nici pentru sanatatea ajutatilor, nici pentru sanatatea celor care ajuta. Uniunea Europeana nu se simte prea bine. I-a pierit entuziasmul de acum cativa ani. Nu are coeziune legislativa si parca nici idealul de solidaritate n-o mai misca. Reactia de respingere a bogatilor Uniunii fata de cei aflati in dificultate a devenit stravezie (restrictii din perspectiva migrarii fortei de munca, rezerve serioase privind acordarea unor imprumuturi, aruncarea in periferie a vocilor care nu conteaza din punct de vedere economic etc.). Franta si Germania vor sa lecuiasca bolnavul: vor propune crearea unui „real guvern al zonei euro” si introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare. In culisele franco-germane se discuta pe sleau despre „rationalizarea sprijinului financiar”. Se sugereaza, din ce in ce mai pronuntat, faptul ca, in primul rand, fiecare entitate a Uniunii trebuie sa se ajute singura. Nimic nou. Un prieten imi zice: „La inceput, ne gandeam ce-o sa patim noi cu Uniunea Europeana.
Acum, Uniunea Europeana se gandeste la ce a patit cu alde noi…”
Aparent, Soros, cel care aseaza accente noi pe maladia U.E., a descoperit apa calda. Nu este asa. Zilele trecute am dat peste un discurs celebru al lui Cicero. Un discurs foarte scurt, dar care esentializeaza, parca, tomuri de economie de piata… contemporana. Ascultati: „Tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publica trebuie micsorata, aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata, ajutorul dat altor tarii trebuie eliminat, pentru ca Roma sa nu dea faliment. Oamenii trebuie sa invete din nou sa munceasca, in loc sa traiasca pe spinarea statului”. Suntem in anul 55. Inainte de Hristos. Ne place sau nu, discursul lui Cicero – caruia i-am putea si reprosa cate ceva – sintetizeaza esenta unei activitati economice bazata pe munca, ratiune, responsabilitate.
Ion Fercu – desteptarea.ro