Va mai aduceti aminte, desigur, de Trasnea, simpaticul personaj al lui Creanga, cel care se tologea pe hat si începea sa învete pe de rost, ca o moara hodorogita, la gramatica? Si multi altii învatau precum el. Zice Creanga: “Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le; me-te-îl-o, ne-ve-i-le, miti-i, ni-vi-li. Ce-a fi aceea, duca-se pe pustiu!
Unii dondaneau ca nebunii, pâna-i apuca ameteala; altii o duceau numai într-un muget, citind pâna le pierea vederea; la unii le umblau buzele parca erau cuprinsi de pedepsie; cei mai multi umblau bezmetici si stateau pe gânduri, vazând cum îsi pierd vremea, si numai oftau din greu, stiind câte nevoi îi asteapta acasa. Si turbare de cap si frântura de limba ca la acesti nefericiti dascali nu mi s-a mai dat a vedea; cumplit mestesug de tâmpenie, Doamne fereste!”.
Acum câtiva ani, niste fosti elevi mintosi, studenti la o facultate ieseana, mi-au aratat un curs al unei profesoare de Marketing, în care aceasta clasifica nasturii dupa criterii care de care mai aiurea: culoare, marime, numarul de gauri, materialul sau zona de provenienta etc.
Daca studentul nu turuia la examen inepta sa clasificare, asa cum figura ea în comicul curs prafuit, nota nu era de trecere….
S-au întors profesorii de la examenele de grad. M-am crucit atunci când mi-au spus multi ca, la varii facultati, spiritul lui Trasnea îsi face înca mendrele. La examenul oral, unora li s-a reprosat, aluziv sau direct, în mod repetat, faptul ca nu reproduc subiectul „ca în curs”.
Ca în cursul universitar al examinatorului, desigur (care, probabil, trebuia cumparat, aprofundat, idolatrizat…). Orice trimitere la alte surse bibliografice era primita cu ironie, chiar cu sarcasm sau cu reprosuri evidente.
Având spiritul ravasit de o jenanta egolatrie, desi unii dintre examinatori nu sunt decât niste copisti constiinciosi ai domeniului, acestia fac un deserviciu enorm sistemului de învatamânt, educatiei, culturii, în general.
Atitudinea nu are nimic din spiritul civilizatiei secolului nostru. Problematizarea, cultivarea relatiilor cauzale, recursul la argumente logic fundamentate, încurajarea discursului nuantat, evidentierea opiniilor divergente – virtuti de care profesorii examinati sunt cuceriti firesc la catedra – sunt aruncate aiurea peste bord de catre spiritul lui Trasnea. Au învatat unii pe de rost, pentru asemenea examene, cunoscând mentalitatea de Ev Mediu întârziat a unor examinatori?…
N-ai ce face, mi-a spus o profesoara care tocmai a trecut prin aceste furci caudine ale scolasticii desuete. Te faci frate cu Trasnea, pâna treci examenul. Altfel, pici… Cumplit mestesug de tâmpenie, Doamne fereste!, ar zice din nou Creanga. Dar este un „mestesug” aproape oficializat…
Ion Fercu
D-LE FERCU
Probabil ca acei studenti au renuntat la facultate sau mai sunt studenti si au schimbat profesoara de marketing? Sau au terminat si lucreaza ? Un student care nu are notiuni minime de marketing nu poate contesta metoda de predare a unui profesor.
D.voastra in primul rand daca nu aveti notiuni de marketing nu puteti sa judecati un profesor care are o pregatire, inainte sa fie profesor asa cum si d.voastra aveti o pregatire de profesor de limba si literatura romana.
De exemplu, ca cineva sa fie un bun jurnalist are nevoie de o pregatire diferita sa aiba notiuni nu numai de marketing dar inainte sa scrie un articol specific intr-un domeniu ,e necesara documentarea (probabil aveti pregatire dar nu este bine pusa in practica), Sau simplu fapt, vrei sa „interveniti”.?
D-voastra, stiti ca munca de jurnalist are legatura cu pregatirea in marketing ? Trebuie sa stiti sa transmiteti un mesaj. In vocabularul limbii romane a fost sters cuvantul „empatie” ? Cand se scrie, in general, un articol se transmite un mesaj. Cui? Trebuie sa aveti notiuni de marketing sa stiti sa CLASIFICATI eventualii cititori ai articolului pe care l-ati scris, si sa stiti unde sa il publicati.
Si sa ne inoarcem la nasturi. Nu cred ca d-voastra v-ati coase nasturi la o camasa care sunt pentru camasi/ bluze de femei. Sau sa va coaseti nasturi de un material care nu se potriveste cu tesatura ,sau mai mult cu modelul camasii sau a costumului. Bineinteles d.voastra in calitate de client/ ziarist nu va intereseaza si vi se par CRITERII AIUREA DE CLASIFICARE.
Dar pentru cine lucreaza in domeniu, sau pentru cine ar vrea sa lucreze ,plecand de la produceraea nasturilor la vanzarea lor si la folosirea lor in confectionarea hainelor, facandu-se diferenta de la barbati la femei, ca sa fie pe intelesul tuturor, sunt notiuni generale de clasificare a produselor si in general gandindu-ne la CONCEPTUL DE CLASIFICARE, in orice domeniu sunt clasificari :asa s-a ajuns la STATISTICA de care avem nevoie pentru evaluarea multor situatii:
Vorbesc din experienta mea studiind merceologia/marketingul timp 4 ani si continuand sa studiez pentru a lucra in publicitate care este o ramura a materiei de MARKETING.
METODA IN PREDAREA MATERIEI ESTE CORECT, problema era ca respectivii studenti s-au dus la universitate fara sa aiba notiuni minime, cel putin daca se uitau intr-un dictionar.(MÁRKETING s.n. ?tiin?? a eficien?ei economice, înglobând totalitatea tehnicilor ?i metodelor moderne referitoare la livrarea m?rfurilor de la produc?tor la cump?r?tor, în ceea ce prive?te atât desfacerea propriu-zis? (organizarea magazinelor), cât ?i depozitarea, transportul, asigurarea, sondarea ?i prospectarea pie?ei etc. [< engl. marketing < market – pia??].
Probabil de aceea au venit la d-voastra, sa le explicati din dictionar aceasta notiune care la noi pe meleaguri buhusene oricum nu a ajuns.
Medoda de predare era probabil mai veche , prafuita Este utila pentru inceperea studierii materiei, asa cum inainte de a invata sa scriem “desenam ” carligase.
Ceea ce se preda in scoli in urma cu 30 de ani era bun doar ca informatiile trebuie sa fie actualizzate in raport cu multe criterii care daca ar trebui sa le scriu as avea aceeasi soarta a profesoarei de marketing :”…criterii care mai de care aiurea “…
D-le Fercu
Doresc sa fac o legatura a acestui articol cu un articol nu foarte vechi in care ati scris despre “limba vorbita” Clasificarea nasturilor , a profesoarei de marketing era un “discurs prafuit”…?
Cum am spus clasificarile sunt pentru a se sti mai bine unde se pun lucrurile, si orice se clasifica pentru a se putea distinge un “ceva” de “ altceva” si sa nu fie haos . Dar oare nu cumva acest haos este voit?
LIMBA SCRISA …LIMBA VORBITA…
D.voastra cred ca folositi mai mult limba scrisa decat cea vorbita..
Daca in limba vorbita se folosesc, poate incorect cuvinte din vocabularele straine, de ce d.voastra scriind articolele nu folositi o tastatura pentru “limba romana” penru a scrie cu, caractere specifice limbii romane scrise si vorbite.
Din cand in cand folositi litera ” â” si “?”, din cate stiu eu caracterele specifice limbii romane sunt mai multe .
Eventual va recititi articolele ? Va contraziceti . Sau pentru d-voastra ce este vechi e prafuit, ce e nou nu e pe intelesul tuturor ?
Si…Nu trebuie sa insistati scriind despre aceste situatii negative, romanul le simte pe pelea lui, nu e nevoie sa i se spuna, cat de nepregatit sau sa i se spuna mereu care sunt problemele lui .
In explicarea cuvantului “vedeta” ati omis in scrierea citatului , in primul rand ghilimelele , si apoi ati sters din text o categorie de vedete.(…PERSOAN? CARE VREA S? IAS? ÎN EVIDEN??, S? EPATEZE )…Textul preluat din dictionar este urmatorul:
“VEDÉT?, vedete, s.f. I. 1. Actor sau actri?? care de?ine un rol principal într-un spectacol, mai ales într-un film (?i se bucur? de renume, de mare popularitate); sportiv de mare talent ?i popularitate; p. ext. persoan? care vrea s? ias? în eviden??, s? epateze. II. Nav? mic? (de r?zboi) care navigheaz? pe fluvii sau în apropierea litoralului, pe o raz? redus? de ac?iune. III. Rând dintr-un text, tip?rit cu caractere mai grase, spre a fi scos în eviden?? fa?? de rest. – Din fr. vedette.”
De ce nu faceti ceva sa nu coboram , sa nu ramanem in urma , sa progresam . D.voastra, pentru scris folositi acea veche masina de scris ? Nu cred , dar in acelasi , nu prea sunteti de acord cu tehologia .
Va creati o imagine proprie negativa vorbind/ scriind tocmai de vocabularul romanilor pe care ca profesor de limba si literatura romana ar trebui sa il sustineti si sa contribuiti sa nu se piarda.
Candva era rolul intelectualitatii in educarea si in prevenirea a tot ceea ce d.voastra povestiti in articole ca se intampla. ….nu mai avem intelectuali. E drept ca unii dintre profesori au picat la examene dar ei la randul lor au avut niste profesori . Cum au pregaitit noua generatie?
Ca o societate, natiune sa “creasca “ generatiile mai tinere trebuie sa fie mai receptive, sa urce cat mai sus, atat timp cat nu li se” taie craca de sub picioare” si sa raman la nivelul celor de jos. Pentru ca unii dintre cei de jos nu reusesc sa se ridice nu trebuie sa se ridice nici altii ?
Sau daca vecinul, din vechiul proverb, mai are capra, de ce sa nu-i moara ? Asa ramane fara capra , fara lapte , fara branza si alte beneficii de pe urma acestui animal …Problema nu va fi a vecinului, care va fi capabil sa aiba alta capra.
Problema va fi a celui care i-a dorit moartea ca nu va intelege niciodata forza vecinului de a merge inainte fara sa priveasca inapoi sa planga trecutul care oricum nu se mai intoarce si care va incerca sa-si imbunatateasca viitorul…