Scriitorul considera jurnalismul o pasiune si crede cameseria de profesor este cea mai frumoasa din lume. A publicat opt volume de eseuri, poeme si romane.
Daca se apropie cineva de profesorul, scriitorul si jurnalistul Ion Fercu va trai o experienta unica. Acesta este un munte de snoave, idei si reflectii, care pot schimba viata unui om. Domnul Fercu poate fi considerat un demn urmas al domnului Trandafir, dar gândirea lui profunda tinteste mai sus, spre Dostoievski.
Zâmbind, recunoaste ca a avut profesori destoinici, care i-au canalizat energiile creatoare si l-au transformat într-unul din „ionii“ pozitivi din Valea lui Ion, satucul de lânga Buhusi unde a vazut lumina zilei. „M-am trezit pe lume îndragostit de biblioteca. Acest sentiment nu poate fi explicat“, se justifica profesorul.
Este recunoscator destinului. A avut marele noroc ca în timpul liceului sa-l aiba ca mentor pe renumitul profesor Mihail Andrei, care i-a produs o adevarata revolutie în suflet, concretizata peste ani în numeroase creatii literare. Ion Fercu a început sa scrie în revista liceului si în publicatii nationale.
„Oamenii se închinau si la literatura“
„N-am dat nimic la tipar înainte de 1996, ca scriitor. De ce? Poate si din cauza faptului ca traind în provincie, ca profesor, director de scoli, am fost prea acaparat de maruntele griji ale lumii“, explica domnul Fercu. Prima sa aparirie editoriala dateaza din 1996. A fost un volum de poeme, un adevarat balsam pentru sufletele avide de divin, în pofida titlului sau: „Iadul de parada“.
Acest prim pas a fost urmat de o adevarata reactie în lant. În numai noua ani, Ion Fercu a publicat înca opt volume, de la poeme si eseuri, pâna la romane. „A fost o vreme în care oamenii se închinau si la literatura. Acum, altii sunt zeii: banul, sexul, puterea. Daca peste o suta de ani unui scriitor nu-i mai pomeneste nimeni numele, macar de rau, totul a fost vânare de vânt“, spune amar Ion Fercu.
„Ma duc la ziar ca la amanta“
Profesorul din Buhusi recunoaste cu mândrie ca are o pasiune nestavilita pentru Dostoievski, despre care crede ca este un „personaj fabulos al omenirii“. Sunt câtiva ani de când Ion Fercu lucreaza la niste studii critice despre marele scriitor rus, unele dintre ele fiind publicate în reviste de cultur?a nationale.
„Am un proiect pentru un alt roman. Tintele acestea ajuta supravieruirii. Sau sa-l citez pe Cioran, «o carte este o sinucidere amânata»“, marturiseste Fercu. În jurnalism a debutat în 1992. „Jurnalismul este un hobby. Ma duc la ziar ca la amanta. Daca ar fi sa iau totul de la început, tot profesor as alege sa fiu“, a spus în final Ion Fercu.
Profil
Nascut. 8 ianuarie 1952, Valea lui Ion, judetul Bacau.
Studii. Absolvent al Faculttaii de Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iasi, promotia 1977.
Familie. Casatorit, are doi copii.
Întrebari si raspunsuri
Cât de greu este sa scrii o carte?
Uneori cuvintele vin singure, te cauta. Alteori, când într-un roman trebuie sa decizi soarta unui personaj, sa-l trimiti sub lespede de pilda, cuvântul este însosit de lacrima. Asemenea momente au fost cele mai tulburatoare în actul creatiei mele.
Ce reprezinta pentru Ion Fercu satul unde s-a nascut?
La început, Valea lui Ion a fost Cosmosul. Pentru mine, universul însemna, în copilarie, cerul, parintii, fratii, surorile. Ciudat, pe masura ce trec anii, Valea lui Ion începe sa fie tot asa ceva: Cosmosul. Este punctul de unde am aparut si în care ma voi întoarce definitiv. Am facut deja alegerea. Cunosc si crucile care îmi vor fi vecine.
Ce-i place
„Nu exista pe lume meserie mai frumoasa decât cea de dascal“, declara Ion Fercu. De asemenea, este foarte mândru de copiii sai.
Ce nu-i place
Nu-i place fatarnicia oamenilor pe care i-a considerat si tratat ca prieteni. „Nu sunt capabil sa ma apar de prieteni. Cu dusmanii nu am nicio problema, chiar suntem în relatii de oarece respect. Nu-mi place ca traiesc într-o tara în care coruptia si impostura au fost transformate în vedete aplaudate“, spune taios profesorul.
Lili Adochitei – adevarul.ro
=))
In lumea mea nimic nu are valoare daca nu este raportat la un sistem de referinta. Ei bine ,domnule profesor , de cate ori ma intorc acasa,caut sistemul de valori la care am fost obisnuit sa raportez viata si credeti-ma ,daca nu ar exista persoane ca cei pe care ii numesc “profesorii mei, invatatorii mei” , nu as reusi sa gasesc nici un motiv pentru care sa nu fiu profund dezamagit.
La revedere, Mirel.
Un dascal,un scriitor,un OM de exceptie! Nu spun cuvinte mari,ci doar imi impartasesc impresia dupa ce am avut onoarea sa il cunosc din postura de elev…
Dedicatie:
http://www.trilulilu.ro/al3cse/50d321cd1307be
Ar fi OK daca nu l-ar sluji pe primar si acolitii lui (ca jurnalist)!
acum e mare democrat dar pe timpul comunistilor ce functie a avut, ma lasa indeferent acesti oameni care latrau si erau foc si para pentru tov. iar acum pozeaza in oameni nevinovati indiferent ce fac
Domnule profesor Fercu,Ca profesor nu va poate contesta nimeni,ca scriitor si jurnalist,asisderea.Dar ccu subordonatii,,,Va incredeti in cei ce va “informeaza”despre activitatile din scoala si cum isi fac datoria cadrele didactice.Vorba domniei voastre;”Trebuie sa stiu ce se intampla in scoala”.Pacat.Cei ce sunt binevoitori,sunt si cei ce nu vor sa se vada ca nu-si fac datoria ,Vazandu-se corectitudinea unora se vede incorectitudinea celor ce “informeaza”.Ascultatii pe toti inainte de a lua o decizie.Iertati fatul ca am incercat sa va “influientez”.