Cum ar arata, pe scurt, o istorie a amenajarii mult-doritului Parc Industrial Buhusi? În decembrie 2005, firma ARRES Onesti câstiga licitatia de concesionare pentru: trei parcele cu o suprafata de 116.514 m.p. de teren, 19.342 m.p. de constructii si o suprafata de 4.207 m.p. platforme industriale betonate. Acestea erau în incinta SC STOFE Buhusi. A urmat o lunga perioada în care firma câstigatoare a fost contestata de o alta firma. Când se credea ca totul va intra în grafic, ARRES a solicitat demolarea a 18 din cele 19 cladiri concesionate, aflate acum în proprietatea Consiliului Local, motivând ca acestea nu corespund standardelor unei activitati performante. Dupa dezbateri îndelungate, consilierii buhuseni au aprobat cererea. Unii termeni ai contractului initial au fost renegociati. Prin contract, ARRES se obliga sa realizeze 5.000 de locuri de munca. Potrivit proiectului din 2005, acum, Parcul Industrial trebuia sa… duduie prin unele dintre componentele sale, dar totul este în faza de demolare. În sedinta sa din luna mai 2009, Consiliul Local Buhusi a reziliat contractul care viza realizarea Parcului Industrial Buhusi de catre firma ARRES, invocând faptul ca aceasta nu a respectat clauzele contractuale. În repetate rânduri, ing. Dorin Antalut, administratorul firmei ARRES, ne-a spus ca interesul pentru derularea contractului a ramas mereu viu. Au existat chiar si investitori straini interesati în acest sens, dar birocratia locala/ nationala si conjunctura economica nefavorabila au pus piedici, potrivit opiniei sale, proiectului. Prin rezilierea de drept a contractului, pentru neachitarea obligatiilor contractuale, Consiliul Local a formulat doua cerinte: achitarea de catre ARRES a unui debit de 1.490.139 lei (cu tot cu penalitati) si predarea bunurilor, însotita de constatarea rezilierii de drept a contractului. Se precizeaza ca ARRES ar trebui sa plateasca penalitati zilnice de 1 000 lei, daca va refuza plata. Buhusenii au încercat si realizarea unei întâlniri pentru a finaliza conflictul pe cale amiabila. ARRES a refuzat.
Mai mult, ARRES se considera lovita în interese de aceasta reziliere a contractului, motiv pentru care administratorul firmei, ing. Dorin Antalut, a trimis Consiliului Local o adresa în care precizeaza: „Va solicit, în scopul solutionarii definitive si amiabile a prezentului litigiu, sa ne remiteti suma de 640.000 euro, suma reprezentând exclusiv cheltuieli efectuate de subscrisa” ARRES. Fiecare dintre parti se crede prejudiciata. Cine are dreptate? Consiliul Local a formulat doua plângeri catre instanta. Una vizeaza plata unor debite, alta urmareste predarea bunurilor de catre ARRES si constatarea rezilierii de drept a contractului. Noi am pronosticat o disputa de vreo doi ani în instanta. Unii cred ca acest termen nu este realist, pronosticând chiar o durata mai mare.
Ion Fercu – desteptarea.ro