Orașul meu (Partea a III-a)

3.234

Așa cum arătam în episodul anterior, un rol important în dezvoltarea târgului Buhuși l-a avut instalarea în 1885 a fabricii de postav de către colonelul Eugen Alcaz. Constantin Blaj, cadru universitar la facultatea de geologie-geografie din Iași (Analele Universității Al.Cuza 1958, tom IV fasc.I, fiu al Buhușului),arată că E. Alcaz cumpără fabrica de la M.Kogălniceanu. El are de ales în a o instala pe una din moșiile sale de la Pașcani, Podoleni sau Buhuși. Preferă Buhușul, având condiții mai bune pentru dezvoltarea ulterioară.

Așadar, începe a 3-a etapă în dezvoltarea târgului, căpătând funcție industrială; producând postavuri necesare furniturilor de stat și țăranilor. Alături de funcția industrială, târgul avea și alte ocupații urbane. Lahovari, în vol.II, fasc. I, pag.60 arată că în târgul Buhuși existau: o fabrică de lumânări de seu, două de oleu, una de vax, 3 olării, 4 căciulari, un brutar, 2 tinichigii, o fierărie, o armurărie, o povarnă (fabrică de spirt), 12 ciubotari, 8 croitori.

În 1905 apare și o rafinărie așezată la bariera dinspre Piatra Neamț. Departe de materia primă (țiței),și cu o capacitate redusă, a rezistat pâna înaintea celui de al doilea război mondial.

Pâna la primul război mondial, fabrica de postav era relativ mică și adaptată producerii de postavuri groase țărănești. După primul război mondial fabrica se mărește si adaptată și producerii stofelor fine. Mărirea fabricii se face prin venirea unui număr însemnat de polonezi, specialiști în războaie de bumbac. Unii dintre ei s-au stabilit definitiv în Buhuși, obținând cetațenia româna. Un pergament din 1889 emis de regele Carol I, acordă cetățenie româna cetățeanului Nijnic Petre din Buhuși.

carol

Foto pergament, din arhiva prof. Gligor G.

CAROL I
Din graţia lui Dumnedeu si prin voinţă Naţională.
REGE AL ROMANIEI
La toţi de faţă şi viitori, sănătate.

Vădând legea votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 14 Februarie anul 1887 şi de Senat în sedinţa de la 20 Martie 1889, prin care se acordă naturalisaţiunea cu dispensă de stagiu, Domnului Petre Nijnic din comuna Buhuşi judeţul Neamţ;- Având în vedere Art.7 §;II, lit. a din Constituţiune;- având în vedere decretul Nostru sub N.1090 de la 5 Aprilie anul 1889, prin care am întărit şi promulgat susdisa lege; -Am decretat şi decretăm ce urmeadă: Art. unic: Se acordă D-lui Petre Nijnic toate drepturile civile şi politice de cetăţean român, pentru care se dă această Diplomă Regală sub a Noastră semnătură şisigiliu;- dată în reşedinţa Noastră Regală Bucuresci la 9 Iunie anul mântuirii una mie opt sute optdeci şinouă şi cel de al douădeci şi patrulea al Domniei Noastre.

Carol
Ministrul Secretar de Stat
Secretarul Consiliului , Preşedinte al Consiliului Ministrilor,
L.Catargi

Sigiliul regal: CAROL I DIN MILA DOMNULUI ŞI PRIN VOINŢĂ NAŢIONALĂ REGE AL.ROMANIEI

În evoluția spațială a intravilanului putem deosebi o nouă fază până în 1925, când fabrica își mărește suprafața ocupată și își clădește coloniile ei în lungul căii de comunicație. Se constată tendința de unire a celor trei nuclee existente: “târgul de sus”, fabrica și gara.

stofe

Ilustrat din 1924, din arhiva prof.Gligor G.

În 1929 fabrica dispunea de 1000 războaie de țesut, folosind cca. 3000 de lucrători.

stofe2

Din arhiva prof.Gligor G.

Din 1930 până în 1945 se constată o nouă evoluție spațială a intravilanului spre est, spre vest și a “orașului de sus” Un moment important în dezvoltarea orașului Buhuși a fost construirea primei conducte de apă potabilă în 1932. Aprovizionarea cu apă potabilă a localității se făcea din fântâni sau de către sacagii, care se aprovizionau din fântâna Călugăra.

paharpaharLa inaugurarea aducțiunii apei în târg, fiecare participant la ceremonie a primit câte un pahar de sticlă cu următoarea inscripție: „În amintirea primului pahar de apă băut la inaugurarea lucrărilor de apă din Buhuși, făcut de Partidul Național Țărănesc, cu concursul Fabricei de postav din Buhuși. Directori: Lazăr Margulius, Conrad Reise, Sami Margulius. Primar Clement Podoleanu. Buhuși octombrie 1932.”

În timpul celui de al doilea război mondial, orașul Buhuși suferă pierderi prin mutarea utilajului fabricii textile la Prejmer (Brașov), prin distrugerile provocate de război, cât și prin micșorarea numărului populației.

Prof. George Gligor

1 COMENTARIU

  1. Domnule profesor Gligor, cand colonelul E. Alcaz cumpara fabrica de la M.Kogălniceanu, tot fabrica de postav era?
    Multumesc frumos.
    Cu respect,
    Elis Ancuta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here