Poporul român a păstrat cu sfinţenie, din cele mai vechi timpuri, forma originală a obiceiurilor, datinilor, creaţiilor materiale şi cultural-artistice. Acestea, strâns legate de viaţa socială a ţăranului, l-au însoţit de la naştere până la ultima suflare.
Sărbătorile de iarnă au avut dintotdeauna o mare importanţă socială. Începând cu 23 decembrie şi până la 7 ianuarie, în fiecare an satele din Comuna Blagesti sunt animate de o pregătire specială, tradiţională, specifică poporului nostru, în întâmpinarea sărbătorilor de iarnă: CRĂCIUNUL, ANUL NOU şi BOBOTEAZA. În cele 12 zile, oamenii ţin să marcheze caracterul deosebit, sărbătoresc, al timpului de trecere de la un an la altul prin acte rituale, ceremoniale şi spectaculoase, care sunt menite să întărească coeziunea familiei, a grupurilor sociale.
În săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU , în toate satele cetele de flăcăi se pregătesc pentru „urat” sau “mersul cu plugul”, sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI NOU sunt aşteptaţi să apară „Ursul” , „Capra” , „Bunghierii” , „Căiuţii” , , „Jienii”, „Mascaţii” , etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: „mascaţii”. Recuzita, măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.
Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie care în gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic. Asta s-a intamplat si la noi in comuna, in ziua de 31 decembrie unde s-a desfasurat un frumos spectacol de Datini si Obiceiuri de Iarna. In cadrul programului au participat Grupuri Artistice din Blagesti, Buda, Sipote, Boita, Valea lui Ion, Pascareni, Tardeni, Poiana Negustorului.
Aproape fără egal , aceste grupuri artistice prin intermediul datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti practicate în comuna si in zona Moldovei, sunt reiterate străvechi simboluri ale umanităţii. Sub semnul unor forme plastice de o excepţională expresivitate artistică şi valoare documentară –măştile şi costumaţiile ceremoniale – firul vieţii noastre se împleteşte tainic cu rădăcinile mitologiei româneşti.
Iarna este sobră, plină de privaţiuni şi primejdioasă, dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiţia românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaţă.
Asta ne dorim si noi, ca aceste grupuri folclorice sa ne calce pragul in fiecare an, este cuvantul primarului Laurentiu Munteanu. De aceea pe aceasta cale le spunem tinerilor, cu toata incredere sa faca acest lucru in fiecare an pentru ca avem o comoara deosebita !
Multumim tuturor pentru implicare, interes si daruire pentru promovarea traditie din Comuna Blagesti.
T. Cosmin
interesante idei aduse aici
daca ati dori sa cercetati si sa aflati si de unde provin aceste obiceiuri
si sa faceti publice provenienta acestor traditii
stiati ca sarbatoarea craciunului nu este o sarbatoare crestina si ca provine din traditia dacica si biserica a fost obligata sa o recunoasca si a facut un compromis si a unit doua evenimente unul asa zis “pagan” cu un altul crestin
mai stiti ca traditiile legate de uraturi sau cea legata de urs ne provin din vremuri ff vechi se banuieste ca ar fi de la DACI dar se poate sa provina si de inaintea lor
putina istorie si traditie a acestui popor din eminescu si densusianu