Buna ziua, dragii mei ! Cea din poza din stanga sunt eu, Demi, un pui de cocker de 6 luni, nascuta (la fel ca multi alti catei) pe strazile din Buhusi, doar ca viata mea a luat o turnura deosebita inca de cand aveam 3 luni. Ma jucam cu fratiorii mei, in strada, cand am fost lovita de o masina. Soferului nu i-a pasat de un biet caine si m-a lasat plangand de durere in mijlocul drumului. Mi-a fracturat coloana si mi-a dizlocat soldul; mi-a rupt labutele din spate si una dintre ele a fost scoasa din articulatie. Dupa aceasta intamplare, am trait prin santuri, am stat sub cerul liber, mi-a fost frig si a plouat peste mine. Unii oameni se mai indurau de mine si imi aruncau ceva de mancare.
Intr-o zi, cand stateam zgribulita de frig in fata unui bloc, un om m-a infofolit intr-o patura si m-a dus in casa lui. Nu mai vazusem niciodata cum arata. Frumos loc: caldura, liniste, curatenie si…papicaaaa.
Am fost dusa pe la multi doctori si am stat chiar si internata 7 saptamani la clinica Ortovet din Bucuresti. Acolo s-a ocupat de mine doctorul Gaita, un om cu inima mare. Am suferit 3 interventii chirurgicale la picioruse, una la coloana si una pentru sterilizare. Acum ma deplasez cu ajutorul unui carucior-proteza, dar sunt vesela, topai si ma bucur ca mi s-a dat sansa la o noua viata.
Faptul ca astazi sunt in viata si va scriu povestea mea pe site-ul lui Adrian se datoreaza ajutorului vostru. 18 oameni, din Buhusi si din Bacau, au donat 1410 RON pentru ca eu sa beneficiez de aceste tratamente. Vreau sa le multumesc tuturor pentru ca au pus pret pe viata mea, pentru ca nu au inchis ochii cu nepasare si au luptat alaturi de mine. Acum ca m-am intors de la spital, imi caut un stapan care sa aiba grija de mine. Ofer multa dragoste neconditionata, sunt cuminte si isteata. Aduc un zambet pe fata oricui ma vede. Nu cer decat adapost si hrana si sper ca cineva sa citeasca apelul meu si sa ma primeasca cu inima deschisa in viata lui.
Am toate vaccinurile la zi, carnet de sanatate, castronel cu dizpozitiv special si fularel cu ciucurei. Ca sa ma luati acasa, sunati la 0745389232 (Razvan) sau lasati mesaje pe site-ul lui Adrian.
Cu caldura si speranta, va saluta
Catelusa Demi.
primit de la o cititoate
Multumesc tuturor celor care au fost sensibilizati de povestea trista a micutei Demi si vreau, in aceeasi masura, sa asigur pe cel sau cea care va dori s-o adopte pe micuta, ca este o bucurie sa o ai in preajma. Pentru oricine doreste informatii despre situatia catelului, fie si numai din curiozitate, ii stau la dispozitie.
Cu deferenta, pentru toti cei care au avut rabdarea sa parcurga povestea micutei Demi,
Razvan
Frumoasa si impresionanta povestea, felicitari Razvan! Si e un subiect bun pentru un reportaj tv, poate ii gasim lui Demi mai usor un stapan:) Ma bucur sa descopar ca inca mai exista oameni cu suflet, sensibili la suferinta unui animal fara stapan:)
Placut surprins de reactia prompta avuta, iti multumesc, Cris, pentru propunere. Sunt sigur ca, desi emotionata, Demi va fi la inaltimea gandurilor tale bune
Trebuie sa marturisesc ca acest articol m-a miscat pana la lacrimi si ma bucur ca sunt oameni care raman oameni..Cred ca trebuie dat si pe post (?tirile TVBIT) pentru ca sa se alature si alti buhuseni.
Felicitari
Daca doriti, putem publica acest material in saptamanalul Informatorul Moldovei care apare in fiecare miercuri, in judetele :Vaslui, Iasi, Botosani, Suceava, Bacau, Neamt, Vrancea si Galati.
Eu (adica autoarea articolului) autorizez orice publicatie sa difuzeze acest articol, atata vreme cat continutul ramane nealterat. Multumesc tuturor celor care vor sa se implice in gasirea unui stapan responsabil pentru acest catel minunat si sper ca modelul pe care il reprezinta fapta lui Razvan sa fie urmat de cat mai multi oameni. Fiecare putem contribui intr-o mica masura pentru o lume mai buna.
Cu drag,
Irina
Pemtru Irina Dan : Va rog sa consimtiti sa semnati materialul cu numele dumneavoastra si va rog sa imi permiteti numai modificarile care se refera la site-ul lui dan, deoarece saptamanalul este zonal si nu este necesar decat sa public numarul sau de telefon. Cu multa consideratie.
*site-ul lui Adrian
Pentru A Z: Consimt sa apara numele meu la sfarsitul articolului, iar propozitiile referitoare la site pot fi modificate in felul urmator: “Faptul ca astazi sunt in viata si va scriu povestea mea se datoreaza in primul rand ajutorului vostru” […] “Ca sa ma luati acasa, sunati la 0745389232 (Razvan) sau scrieti pe adresa razvanjur@yahoo.com“.
Multumesc pentru sprijinul acordat.
Cu drag,
Irina Dan
Este minunata implicarea voastra, a tuturor si nu o sa contenesc sa va multumesc. Constat ca lumea are inca multe resurse de omenie neexplorate, care pot iesi la iveala intr-o clipa…
Cu deferenta,
Razvan
Pentru Irina Dan : intocmai asa am conceput si eu modificarea. O sa va caut, ca sa va ofer ziarul, marti sau miercuri.
Pentru AZ: Sunteti foarte amabil sa-mi dati ziarul, dar eu ma aflu in strainatate. Cu toate astea, imi permit sa va rog sa-i dati ziarul matusii mele. Imi puteti trimite nr. dvs. de telefon la adresa harleygirl10rom@yahoo.com ? Multumesc.
Pentru Irina Dan : Desigur, maine.
Razvane,esti deja celebru in buhusi si catelusa ta la fel,ai sa gasesti pe cineva care o vrea in curand !
PT AZ: Stimate domn, tocmai am fost informat ca tatal meu va este cunoscut si chiar mai mult. Mi-a confirmat calitatea dumneavoastra umana.
Cu deferenta,
Razvan
Sunt profund impresionat… Ma bucur enorm ca fratele nostru are o viata mai buna… Nu pot totusi sa nu ma întreb: de noi restul, care ne ducem veacul prin oras si trecem prin experiente similare, nu vreti sa va ocupati? Adica, de ce faceti asa discriminari? Ce daca e cocker, tot suflete suntem si noi… vrem 1000 lei pentru nevoile personale, la rândul nostru, pentru ca suntem toti egali… si asa e corect… Nu îmi pasa mie ca acesti bani pot hrani un copil al strazii.. ca tot o viata avem si noi, câinii… si daca rugile ne vor fi ascultate, promitem ca nu mai facem gramada oamenii noaptea pe drumuri laturalnice… începeti sa strângeti banii cat mai repede… ca altfel… uite ca se întuneca… si va conduc cu fratii mei acasa… sper ca ne-am înteles…
Nu contesta nimeni faptul ca toti cateii au nevoie in aceeasi masura de dragoste,hrana si adapost.Sunt sigura ca Razvan ar sari in ajutorul fiecaruia (indiferent de rasa)cu aceeasi promtitudine.Demi e doar un caz fericit pentru ca l-a intalnit. In loc sa facem acuzatii nefondate hai sa incercam noi primii sa-i ajutam si nu sa-i asteptam pe altii sa o faca…
acest caz impresionant ,ne-am dori sa fie o pilda pt multi dintre noi ,dar ma tem ca cei care nu sint sensibili la asa ceva ,nimic nu-i va emotiona ,tot ce-i care iubesc animalele -au lacrimat .
in aceasta idee ,ma gindesc ca ar fi bine daca ar dori-o cineva ,care mai are un catelus ,parerea mea …
Nu pot decat sa multumesc pentru vorbele bune. Demi a progresat minunat in ultimele doua luni si sunt sigur ca, intr-un final, cineva cu suflet bun si-o va dori alaturi. Eu sunt proprietar al unui caine, cu care Demi se intelege minunat, astfel incat, oricine o va adopta, indiferent ca mai are sau nu vreo vietuitoare, poate sta linistit, intrucat va deveni stapanul unui catzel extrem de civilizat si corect socializat.
Asteptam doritori…
Buna Razvan,
Ce mai face Demi? Ai reusit sa ii gasesti un stapan?
O zi buna!
Cris