Scurt Istoric
Epoca bronzului, cu care incepe procesul de destramare a comunei primitive, ca si prima epooca a fierului, Hallstatt-ul, ce constituie etapa mijlocie a aceluiasi proces, sunt bine ilustrate in aceasta regiune prin materialele scoase la suprafata de arheologi. Sapaturile efectuate la Costisa-Buhusi au dat la iveala materiale din epoca bronzului, apartinând culturii Monteoru si unei culturi prezentând caracteristici noi, care a fost denumita Costisa.
Una din cele mai vechi familii boieresti moldovene este aceea a Buhusestilor, care descind din neamul marilor feudali Stravici .
De Buhusiul sec.al XV-lea se leaga una din faptele de vitejie a domnului Moldovei, stefan cel Mare, este vorba de lupta impotriva lui Petru Aron la Orbic, in anul 1457, sau, dupa alte surse, in 1469.
Sub domnia marelui voievod boierii Buhus devin stapânii mosiei Bodesti, pe care mai târziu se va infiinta Târgul Buhus (apare pe harta administrativa a Moldovei, cu statutul de târg , in anul 1833), toponimic incetatenit dupa numele boierului Toader Buhus, care, la inceputul secolului XIX stapânea teritoriul actualului oras si a obtinut hrisovul de intemeiere a târgului. Principala indeletnicire a locuitorilor a ramas cresterea vitelor si agricultura, la care se adauga tesutul pentru produs sumane.
Infiintarea târgului a determinat, pe lânga aparitia unor fenomene demografice noi si a unei fizionomii specifice. In jurul anului 1800, nucleul familiei boierilor Buhusi, situat initial in satul Bodesti, azi suburbie, se muta in spatiul ocupat de terasa II, adica in partea de sus a orasului. O perioada, in acest nucleu au fost inglobate numai curtile boieresti, biserica, grajdurile si mahalaua de tigani robi, apoi au aparut mahalalele, ulita cu dughene etc.
Datorita functiei comerciale, târgul Buhus a devenit independent de satul Bodesti, pe teritoriul caruia s-a nascut, iar mai apoi, ca urmare a dezvoltarii economice, l-a inclus in teritoriul sau.
In anul 1885 a luat fiinta Fabrica de Postavuri, fondatorul ei fiind colonelul Eugen Alcaz, care a preluat fosta fabrica de la Tg.Neamt a cunoscutului patriot si om de stat Mihail Kogalniceanu.
Alegerea localitatii Buhusi se datoreaza atât existentei caii ferate Bacau-Piatra Nemt, cât si sursei de apa din râul Bistrita. In anul 1891 fabrica este preluata de firma Wolff, iar in 1895 se transforma in societate anonima pe actiuni. In perioada urmatoare, fabrica a cunoscut o continua dezvoltare, cistigând un meritat prestigiu atestat si de medalia de aur pentru cele mai bune postavuri prezentate in 1890 la expozitia de la Paris.
In perioada interbelica târgul Buhusi cunoaste o mare dezvoltare economico-sociala, in anul 1921 a devenit comuna urban, in 1927 a fost introdus iluminatul public, in 1932 a fost data in functiune instalatia de apa potabila, in 1930 a aparut primul cinematograf.
In 1922 apare la Buhusi o circumscriptie sanitara ce numara doar un medic si un agent sanitar.
Dupa anul 1948, dezvoltarea economica si social-culturala a orasului a fost determinata cu prioritate de existenta fabricii de postav care utiliza in medie 7000 de salariati din oras si comunele limitrofe, iar din 1989, caderea orasului a fost influentata direct de caderea fabricii.
Poze si detalii despre Buhusiul de altadata gasiti pe blogul http://vechiulbuhusi.wordpress.com/
