Golanul si libertatea

(Piesa in doua acturi)

Actul prim. Decor fain; nuante usor suprarealiste (un fel de schele, franghii etc). Teatru modern, imi zic. Piata publica, Miercurea Ciuc. Lume civilizata. Printre spectatori, eu si amicul Ianos. Nimic nou fata de spectacolele anuale de teatru ale anilor anteriori. Deodata, in scena apare Csibi Barna. Este actorul care, intr-o reprezentatie mai veche, intalnindu-l pe presedintele Basescu, pe aceeasi scena, a avut o singura replica de rostit. I-a solicitat acestuia pasaportul la control. Csibi Barna intra acum pe scena impreuna cu Avram Iancu. Craisorul e imbracat fain. No, zic, frumos gest, Ianose, Csibi se reabiliteaza. Vrea sa ne demonstreze ceva despre fratia, convietuirea noastra seculara… Ianos isi face treaba cu mustatile si zice ceva despre speranta. Csibi il ia insa pe Craisor prin surprindere, ca un bandit, cu forta, il duce catre decorul cu schele, il face frate cu o franghie de gat si ne trezim ca eroul motilor este spanzurat. Csibi, lasul, jubileaza. Ianos ramane mut. Apoi zice: „No, golanul!” Csibi rade tamp, ceva in genul, io, v-am facut-o din nou! Ianos ma priveste ca si cum ar trebui sa-si ceara scuze. Nu stie cum sa repare gestul descreieratului.

Isi aduce aminte ca in teatrul modern orice e posibil. Libertate absoluta: de la Hamlet in blugi, la dezbateri dinamitarde cu morti distribuiti in roluri principale. No, zice! Intram si noi in scena?… Aprob… Hai sa spanzuram la golan!… Aferim, frate Ianos!… Csibi nu pare surprins de intrarea noastra in scena. Mai mult, crede ca Ianos i-a adus la spanzurat un nou exemplar. Dar Ianos ii trage una la scafarlie, il ameteste, eu ii asez misto franghia la gat, il tabarcim si ne pomenim cu Csibi frumos atarnat; spanzurat. Ianos: „Dumnezeu sa fie milostiv cu sufletul lui. Asa patesc toti care gresesc impotriva istoriei!” Din public auzim vocea Ilenii lu’ sopron: „Da’ ghini ci i-at’ facut felu’, ca nu mai aveam chef, de-atata suparari patriotici, nici si ma intalnesc cu ibovnicu’, bre!”…
Actul secund. Abrud. Decor absurd, firma de jupuit (taxe & impozite). La unul dintre ghisee e Csibi. Chiar in inima tarii motilor. E viu. Zambeste ironic. No, zice, sal’tare de buna vedere! Am venit sa platesc amendu’ pentru spanzurat. Platesti trei firfirei si poti spanzura pe cine vrei. Asta e libertatea! Poti plati cu repetitie, la nesfarsit! Daca ai chef sa ma mai spanzuri inca o data, poti sa platesti, si tu, amendu’; anticipat! E libertate! in sfarsit, e libertate!… Ianos ma ia de mana. Lasa la dracu’ de golan descreierat! zice. Libertate, libertate, dar nu stiu daca-i putem spanzura pe golani, nici chiar in vis, nici macar intr-o piesa de teatru absurd…
Epilog. Desteptatorul suna insistent… Ma trezesc din cosmar. Sar iute din pat, imi dau doua palme zdravene. Nici in vise, imi zic, n-avem voie sa terfelim libertatea.