Divortati, se recasatoresc dupa 30 de ani

3.003

Love story de pomina

În 1940, pe cand avea doar 6 ani, haituit din Caliacra-Cadrilater, Ilie V. Feraru a ajuns, ca refugiat, la Sanicolau Mare, langa Jimbolia. Soarta l-a dus apoi în Timisoara, la scoala, acolo unde, privind peste Bega, a zarit-o pe Leopoldina Wilhelmina Macha, nemtoaica, „porumbita mea”, cum îi zice dansul. A fost dragoste la prima vedere. Dupa un dans la un banchet, cei doi stiau ca se vor casatori… „Eram nebun dupa ea”, zice el. În 1956 s-au casatorit civil, în 1981 au divortat… Dar inimile celor doi au ramas cu pulsatiile primei întalniri de pe malul raului Bega. Acum i-am reîntalnit fericiti, împreuna, pregatindu-se de recasatorie…

Ambii sunt de o franchete iesita din comun. Soarta i-a dus, împreuna, din Timisoara, la Podoleni-Neamt, unde au lucrat la Rezervele de Stat, o unitate speciala. Sotul a fost tehnician chimist. Dumnezeu i-a binecuvantat cu patru copiii minunati – trei baieti si o fata – care locuiesc prin Pitesti, Podoleni, Timisoara si Bicazul Ardelean. Unii dintre ei înca nu stiu ca, de aproape o luna, cei doi s-au reîntalnit si au pus la cale recasatoria… „Dupa ce am fost pensionat, în 1991, am stat, pana în 1997, la Caminul de batrani din Piatra Neamt. Aici, sahul si credinta m-au salvat. Joc, pe laptop, si singur sah…”, zice el.

„O haituisera rusii, nu puteam s-o mai prigonesc si eu”

Continua marturisirea: „Am avut, dupa divort, vreo patru femei. Mi-am cam facut de cap. Spre deosebire de mine, Wilhma mea a trait foarte cumpatat si nu s-a recasatorit. Am avut o concubina chiar si aici, la Buhusi, dar m-a suparat o fiica de-a ei. Concubina, în loc sa-mi ia apararea… Asa ca am parasit-o si sufletul m-a dus catre sotia mea…” Wilhelmina Macha zice, „întepandu-l”: „Trebuia sa-mi fac si eu de cap, nu?” El tace. Cei patru copii? „A, dar n-am fost un ticalos. Am divortat dupa ce toti copiii au terminat scoala si le-am dat painea si cutitul în mana. Nu mi-am lasat copiii în strada”. Divortul? „Soacra… Era nemtoaica. Nu ma suferea. A stat cinci ani în lagar la rusi si asta a lasat urme.
Voi, romanii, zicea ea, ati fost niste ticalosi. V-ati înteles cu noi, nemtii, apoi ne-ati întors fundul si v-ati dat cu rusii… Dar eu, ca ginere, ce treaba aveam cu asta?…” Doamna intervine: „Era mama mea. O haituisera rusii, nu puteam s-o mai prigonesc si eu înca o data. Am ramas cu mama, cu fata, cu baietii. Mare hot, omul acesta. M-a plimbat cu slujba si familia prin Timisoara, Onesti, Braila, Podoleni, a plecat si acum s-a întors…”

„Am cazut în genunchi si am rugat-o sa accepte recasatoria”

El: „Nu e nicio luna de cand am cazut în genunchi în fata ei. Am suferit treizeci de ani. Am fost un prost. Toate femeile îmi vanau starea mea materiala. Inima mea batea însa tot pentru sotia mea. Am cazut în genunchi si am rugat-o sa accepte recasatoria. Poate ca prin intermediul ziarului dumneavoastra vor auzi toti copiii nostri despre aceasta hotarare.” O priveste, o admira: „Unica Wilhma, Paloma Blanca a mea!” Doamna Wilhelmina, cocheta, are piese ale vestimentatiei care trimit la eleganta si sobrietatea germana. Ilie, sprinten, costumat la patru ace, nu-si tradeaza cei 77 de ani. Are automobil, motocicleta, conduce fara inhibitii.

Este prieten cu universul internetului. A primit, în sfarsit, de la bulgari, o despagubire de 900.000 de milioane de lei vechi: „Bulgarii au virat în contul statului roman vreo doua miliarde, de mai mult timp, dar doar atat am primit. Si-a oprit si statul… ceva pentru prigonirea mea”. Si-a cumparat la Buhusi o casa, pe care o renoveaza. Începe o viata noua. „Da, vom reface casatoria, spune doamna. Noi am fost casatoriti numai civil. Eu sunt catolica, el este ortodox. Am învatat la o scoala de calugarite. Mama voia sa urmez aceasta cale, dar soarta a vrut altfel… Acum ne vom cununa în ambele religii”. Adauga (suverana, cu intentia de a preciza cam cum au stat lucrurile): „Atunci, el a intentat divort, dar tot eu am castigat…” Ilie confirma: „Asa este. Acum urmeaza… reabilitarea. Îi astept, cu nerabdare, pe toti copiii nostri. As vrea sa cinstim împreuna un paharel pentru acest nou început. Am bani, am masina, locuinta, nu fumez, nu beau, sunt credincios si mi-am regasit visul tineretii”.

 
Ion Fercu – desteptarea.ro

2 COMENTARII

  1. Nea Ilie, acum ca te-ai facut vecin cu mine, ce sa-ti zic? Ai avut o viata tumultoasa , plina de aventuri ,asa cum ne-am fi dorit fiecare , Acum am o intrebare, la virsta senectutii vrei sa devii baiat cuminte? Nu prea cred .Esti prea plin de viata si energie , ca sa te linstesti . Am o curiozitate, la cit bani zici ca ai , nu puteai sa-ti iei o casa mai acatarii ? Sper sa te fac un sah mat ,cindva Sa ai o viata fericita .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here