Dintre miile de evrei, doar doi au mai ramas la Buhusi

1.878

Sinagoga Buhusi

In 2005 scriam: „Patru evrei get-beget, pensionari, mai locuiesc in Buhusi. Ultimul evreu buhusean a trecut in eternitate acum patru ani. Cimitirul evreiesc a devenit loc de pelerinaj si pentru ortodocsii care au fost prieteni ai decedatilor. Buhusenii deapana inca amintiri si bancuri cu si despre români si evrei”. Doi evrei mai locuiesc astazi in Buhusi: Caster Herscu si verisoara sa, doamna Alterescu. Zice pensionarul Caster Herscu: „In copilaria mea erau peste 2000 de evrei in Buhusi. Ce viata…” Cei mai multi dintre ei au plecat, altii au murit. Originile cimitirului evreiesc din Buhusi se pierd in urma cu aproape o suta de ani. Intr-un caiet special, dar de data recenta, pe care paznicul de zi si de noapte al cimitirului il pastra, figureaza 498 de persoane decedate si inregistrate, mormintele acestora putând fi usor localizate. In cimitir sunt mult mai multe monumente funerare si mii de decedati. Prin târg circula si astazi amintirile despre inmormântarile evreilor. Evreul decedat, invesmântat doar intr-un giulgiu alb, era inmormântat chiar in ziua in care murea. Când ajungea la poarta cimitirului, rudele mortului il implorau pe paznic sa deschida. Inflexibil, acesta spunea ca decedatul a fost un om foarte bun si nu poate accepta ideea ca a murit, ca trebuie inmormântat. Implorat din nou, paznicul spunea ca nu mai are locuri in cimitir. In cele din urma, accepta ca mai exista doar un singur loc, dar nu care cumva sa mai indrazneasca vreunul sa moara, pentru ca, pe bune, nu mai sunt locuri… Cimitirul evreiesc chiar este istorie. Intr-o cladire speciala, istorica si ea, spunem noi, se afla si mormintele a cinci rabini. Unul dintre ei este Marele Rabin Fridman, despre care unii spun ca ar fi adevaratul spirit care a creat tot felul de „legende” despre evreii de la Buhusi. Ceilalti, spune istoria locala, sunt rabini care au slujit in alte localitati, dar au fost inmormântati aici, in acest cimitir de referinta. De referinta este si sinagoga din Buhusi unde, aproape in fiecare vara, vin in pelerinaj multi evrei care viziteaza locurile natale ale stramosilor, cimitirul si participa la ceremonii religioase. In urma cu patru ani au fost efectuate si lucrari de reparatii la sinagoga. Vorbim cu Herscu Caster, ultimul barbat evreu ramas in Buhusi. Are umor, este volubil si sincer. De ce n-ati plecat in Israel? „Domnule, daca voiai sa pleci in Israel, trebuia sa vinzi ceva, sa ai cu ce pleca. Eu n-am avut ce vinde, asa ca am ramas aici…” Cum a fost viata in România lui Ceausescu?… „Eu am lucrat la Postav, in atelierul mecanic. Mai lucrau si alti evrei acolo, dar nu ma prea intelegeam cu ei. Eu eram singurul membru de partid dintre evrei si, in plus, aveam si o gura sparta, ii criticam pe toti, de la sefi la… M-ati intrebat de ce n-am plecat in Israel. Pai, domnule, eu cu gura mea sloboda, daca vorbeam cu un sef din Israel asa cum vorbesc pe aici, deschis, fara ocolisuri, ma impuscau aia…” Cum este viata astazi in România, in Buhusi?… „Sincer? Simt ca lumea ma respecta in Buhusi. Daca spui ceva rau de Caster, s-ar putea sa ai necazuri cu românii… Zilele trecute, chiar si cei de la primarie au trimis niste oameni ca sa ma ajute sa mai repar una, alta prin apartament. Asta inseamna ceva. Dar tot sincer? Ma simt singur. Tare ma mai simt singur, domnule… Si când ma gândesc la faptul ca am avut o multime de prieteni apropiati…” Intreb câte ceva despre sinagoga, despre cimitirul evreiesc. Zice Caster Herscu: „Of, nu stiu nimic nou. Cei din comunitatea evreiasca din tara nu apeleaza la mine cu nimic…” (Ion Fercu)

sursa: desteptarea.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here