Am devenit realist; blazat, spun unii. Nu mai jinduiesc nimic purtat de valul iluziilor. Ca bugetar ce sunt, de Paste nu mi-am mai dorit salariu marit, prima speciala, pupaturi oficiale, promisiuni post-pascale, nimic. Mi-am dorit totusi ceva: decenta publica. Mi-am dorit mai ales sa nu mai dam bot in bot, prin biserici si manastiri, cu politicienii. Sa-i nu-i mai vedem pe preoti si pe maicute traind sub imperiul agitatiei zamislite de „Vai, vine politicianul X, apare politicianul Y!”, ca si cum ar veni din nou Ceausescu in vizita de lucru… As fi vrut sa nu-i mai vad pe preoti, episcopi, mitropoliti, patriarh slujind a multamire, cu ochii lipiti de politicieni, ca si cum ar fi sosit, multiplicat, insusi Mesia la sfanta slujba. As fi vrut sa nu-i mai vad pe politicieni, discret paziti de bodyguarzi, lipiti de sfantul altar, cu moaca de mare evlavie, ca si cum ar fi indreptatiti sa fie transferati, intr-un timp scurt, pe iconostas. As fi vrut ca nicio slujba sa nu aiba aerul acela nenorocit, anticrestinesc, umilitor – „Ne onoreaza prezenta domnului X, a doamnei Y…” „Ne rugam pentru sanatatea domnului Q, a doamnei Z” – ci sa-i aiba in vedere, deopotriva, pe toti muritorii. N-a fost sa fie. Biserica, mai ales prin prelatii ei, nu prin preotii de rand, continua sa aiba o coloana vertebrala mladioasa.
Riscam ca religia, prin tendintele sale concrete, sa devina un substitut al credintei. Daca tot vrem discriminare, chiar si din punct de vedere religios, propun ca politicienii cu staif sa aiba bisericile manastirile si lor. Daca tot au crasmele lor de lux cu circuit inchis, daca tot au statiunile lor de poveste de care muritorul de duzina nu se poate apropia decat prin clipurile publicitare, daca tot au aroganta de a se considera mai crestini decat altii, mai aproape de Dumnezeu decat ceilalti, daca tot cred ca nu pot sta la rand cu noi, vulgul, pentru a primi Lumina din Lumina sau anafura, de ce nu-si fac lacasurile lor de cult, cu preotii lor, cu paznicii lor si, de ce nu, cu Dumnezeul lor, daca li se pare degradant sa se inchine la acelasi Dumnezeu, ca si noi?
Daca nu putem suferi impreuna, de ce ne-am bucura impreuna? Pentru un neam este umilitor faptul ca pana si o asemenea mare sarbatoare, precum Pastele, este transformata in campanie electorala mascata, in sfidare cu proiect, in boicot oficial al bunului simt. Mi-am dorit prea mult, de Paste? Petre tutea zicea: „In fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul”. Mereu ma intreb de ce nu este egal politicianul, in fata lui Dumnezeu, cu omul care-l voteaza, macar de Paste…
Ion Fercu
Domnule Fercu, sa stiti ca in fata Lui Dumnezeu toti oamenii sunt egali. Nimeni nu intra primul sau ultimul pe Poarta Raiului ca a fost nu stiu cine pe pamant. Asta, legat de ultima fraza din articol.
Eu consider ca de vina sunt inaltii prelati, care fac “publicitate” politicienilor care, ca niste crestini ce sunt (sau par a fi) vin si participa si ei la slujba de Pasti. Insa poate ca unele fete bisericesti chiar se simt onorate ca in sfarsit, cel putin in noapte de Inviere, un politician de mare influenta calca pragul bisericii respective si deci, este necesar sa se scoata in evidenta acest lucru.
Dar … in final sunt de acord cu d-voastra: macar in Biserica sa mai uitam de politicieni, partide si dispute politice..Dar deh! O data este Pastele. Si fiecare trebuie sa se afirme, intr-un fel sau altul…
Respect!
Pt ca au pastrat cu “sfintenie” aceeasi mentalitate comunista de acum 30 de ani
M-am ingrozit cand l-am vazut pe Gigi Becali mergand in fata preotilor in noaptea de inviere si m-am intrebat unde o sa ajungem….Nici o donatie, oricat de generoasa ar fi ea, nu ar trebui sa schimbe comportamentul unor oameni carora noi toti le acordam atata incredere.
cu stima domnule fercu, totusi nu trebuie sa ne asteptam ca romanii sa scape de mentalitatea comunista asa de repede. deabia au trecut 22 de ani, pana la 50 mai sunt . deci rabdare domnule fercu, rabdare si tutun cum spunea Miclaus Silvestru.
un banc zice ca pentru noi,romanii,inca nu va fi sfarsitul in 2012,pt ca sunten cu 50 de ani urma!ok.asa e.dar sa nu uitam ca au trecut 21 de ani si nu s-a schimbat nimic,in afara de faptul ca nesimtirea e sport national,se fura la fel,doar ca nu este nimeni tras la raspundere si cam atat.gandirea e acceesi ca acum 21 de ani,viata poate chiar mai grea.pot zice ca am facut un pas inapoi.cu alte cuvinte nu avem ce astepta de la urmatorii 29 de ani,pt ca vom fi la fel si peste 29 si peste 50 de ani.doar daca mai scot manelistii ceva nou sau echipa de fotbal mai da vreun gol,chiar si in propria parta.