De la declanșarea pandemiei, în Spitalul Orășenesc „Prof. dr. Eduard Apetrei” Buhuși s-au vindecat și au fost externaţi 136 de pacienţi.
Constantin Poiană, managerul spitalului, ne vorbește despre situaţia actuală a unităţii medicale buhușene și cum reușește aceasta să facă faţă afluxului de pacienţi COVID și non-COVID.
Pandemia de COVID-19 a schimbat radical viziunea și obiectivele managementului spitalelor publice, sau ar fi trebuit să o facă. Resursa umană, siguranţa și protecţia acesteia au devenit o prioritate în Sănătate. A fost și este nevoie de o reorganizare a circuitelor spitalelor pentru personal, evacuarea deșeurilor COVID și non-COVID, investiţii în echipamente de protecţie, dezinfectanţi, aparatură și echipamente medicale ș.a.m.d.
Spitalului Orășenesc din Buhuși, locul unde s-au format nume mari ale medicinei regionale și chiar naţionale, se pare că i se prefigurează un viitor frumos. Asta am aflat de la managerul Constantin Poiană. Nu mai puţin de șase specialităţi noi s-au înfiinţat aici în ultimii ani și încă două se află în proiect. În prezent, oferta de servicii medicale acoperă peste 15 specialităţi în Ambulatoriul Integrat și 17 specialităţi cu paturi. Pe lângă acestea, există un Compartiment Primiri Urgenţe, trei laboratoare (analize medicale, radiologie și imagistică medicală și anatomopatologie), Balneofizioterapie… „și nu ne vom opri aici”, spune managerul spitalului.
MOMENTUL MEDICILOR TINERI
Cum stă spitalul în ceea ce privește resursa umană?
În cazul medicilor, suntem un exemplu fericit. În ultimii doi ani, 19 medici au venit și au rămas la Buhuși, în specialităţi precum: pediatrie, neurologie, psihiatrie, chirurgie, urologie, radiologie, BFT [Balneofizioterapie], medicină de urgenţă, anatomopatologie, ORL, oftalmologie, obstetrică-ginecologie și chiar un medic ATI. Singura specialitate pentru care nu am reușit să atragem resursă umană este cea de diabet și boli metabolice, specialitate nou înfiinţată la noi, dar avem încredere că vom găsi.
Pentru formarea rezidenţilor aveţi acreditare?
Da, acum avem. Apreciem faptul că Ministerul Sănătăţii a acreditat spitalul în acest sens, pe două specialităţi pentru început, medicină internă și boli infecţioase. Dacă în urmă cu doi ani spitalul nostru era considerat un spital cu resursă umană, în special medici, cu o pondere mare de pensionari sau în prag de pensionare, acum această categorie profesională și-a înnoit în mare parte echipa medicală, peste 37 de medici profesând aici. Pot să spun că acest obiectiv din planul strategic și de management a fost și este o prioritate, alături de achiziţia de aparatură și echipamente medicale și de reabilitarea structurilor spitalului.
Financiar cum staţi?
Nici mai bine, nici mai rău decât alte spitale. Nu avem arierate și încercăm să asigurăm un echilibru financiar, lucru deloc ușor în această perioadă când consumurile nu sunt de neglijat, atât la echipamente de protecţie, cât și la medicamente și materiale sanitare.
SOLUŢIA: ADAPTAREA PERMANENTĂ
Cum vă descurcaţi cu afluxul de pacienţi cu COVID-19?
Am adaptat permanent structura, în special la secţia de boli infecţioase, structură tampon pentru pacienţii confirmaţi COVID, dar care au și alte comorbidităţi. Cred că am fost printre primii din ţară care au înfiinţat o astfel de structură. Evident, cu avizul DSP Bacău, cu care avem o colaborare foarte bună. Noi tratăm patologie ușoară spre medie. Nu avem secţie de ATI pentru COVID, nici linie de gardă pe secţia de boli infecţioase, dar cei doi medici infecţioniști, împreună cu asistenţii medicali și personalul nemedical, au făcut tot ce a depins de ei ca pacienţii să aibă parte de îngrijiri medicale bune. Patologia care ne depășește competenţele o transferăm la spitalele superioare. Este destul de greu de găsit locuri, dar am apelat la bunăvoinţa colegilor de la Onești, Iași, Bârlad, Rm. Sărat, Bacău, Adjud, Botoșani, Piatra Neamţ.
Cu restul cazurilor (non-COVID) care vi se adresează ce faceţi?
În cazul acestora, pot spune că toate secţiile spitalului sunt funcţionale, atât cele de cronici, cât și cele de acuţi. La fel, Ambulatoriul Integrat și Spitalizarea de zi. Nu am avut nicio structură închisă în cele opt luni de la declanșarea pandemiei, ba chiar am preluat pacienţi de la alte spitale din judeţ. Am asigurat servicii medicale continuu, conform competenţelor spitalului, și o vom face și de-acum înainte.
ÎN PANDEMIE SE VEDE ROLUL UNUI SPITAL
Tocmai aţi trecut printr-un nou proces de acreditare ANMCS.
Așa este, în luna octombrie am trecut prin procedura de acreditare ciclul II. A fost o altfel de evaluare, și fizică, și online, cu evaluatori exigenţi, dar nici nu ne așteptam altfel. Personalul spitalului zicem noi că a fost pregătit. Avem o structură de management al calităţii cu oameni valoroși. De altfel, eu sunt evaluator de servicii medicale, am evaluat multe spitale din ţară și consider că implementarea standardelor de calitate aduce un plus de valoare actului medical și dorim să demonstrăm că se poate. Mulţi reprezentanţi ai unităţilor sanitare au trecut pe la noi în ultimii ani pentru schimb de experienţă în domeniul calităţii și serviciilor medicale. Implementarea standardelor de calitate a fost și este o preocupare permanentă la spitalul buhușean.
La un moment dat, spitalul era propus spre a fi închis sau transformat în ambulatoriu. De ce credeţi că se dorea acest lucru?
Pentru că pe vechiul master plan de servicii de sănătate Spitalul Buhuși nu stătea deloc bine cu resursa umană, în special la medici. La fel, în ceea ce privește dotarea cu aparatură și echipamente medicale, modernizarea infrastructurii, diversificarea serviciilor medicale. În aceste condiţii, mulţi dintre pacienţi evitau spitalul nostru.
Cum aţi reușit să întoarceţi favorabil această decizie?
În primul rând, prin atragerea de medici, care a fost și este prioritară. Corpul medical a primit un suflu nou, au fost investiţi mulţi bani în aparatură și echipamente medicale atât prin fonduri de la Consiliul Local/Primăria Buhuși, de la Ministerul Sănătăţii, cât și prin fonduri interne. Suntem în derulare și cu multe proiecte cu finanţare europeană. Rar vezi acum o structură a spitalului fără aparatură medicală și echipamente noi. Spitalul Buhuși își va schimba, în câţiva ani, în totalitate faţa. Credem că acestea sunt câteva dintre motivele care au făcut ca el să fie exceptat de la a fi transformat în ambulatoriu. Dar, să nu uităm, abia acum, în plină pandemie, se vede rolul unui spital, chiar fie el de rang orășenesc.
BENEFICIILE INFORMATIZĂRII
În urmă cu vreo șapte ani, aici s-a derulat un proiect de informatizare. Care este situaţia actuală din acest punct de vedere?
Am fost pe un program pilot de informatizare, printre primii din ţară, fapt ce ne-a fost de mare folos. Acum, unitatea sanitară este complet informatizată. Ne ajută mult acest lucru, mai ales că deja telemedicina și programările online câștigă teren. De asemenea, istoricul medical al pacienţilor este și el accesibil datorită informatizării. Ajută mult personalul medical.
Anul acesta, aţi anunţat că aţi pus în funcţiune o instalaţie radiologică digitală și aţi implementat un sistem informatic integrat de tip PACS.
Ce ne făceam dacă nu aveam funcţională această instalaţie digitală, în actuala perioadă de pandemie? Ar fi fost imposibil să funcţionăm! Pe lângă această instalaţie, au fost achiziţionate patru ecografe de ultimă generaţie, aparatură și echipamente medicale de peste 7 milioane de lei. Spitalul din Buhuși începe să fie unul modern și, în consecinţă, acordă servicii medicale moderne de calitate. Acum, odată cu implementarea sistemului informatic integrat de tip PACS, medicii au acces la imaginile radiologice direct în calculatorul de pe secţie sau din cabinet și, ceea ce este foarte important, avem istoricul medical al pacientului.
DRUMUL PERFORMANŢEI
Spitalul pe care îl conduceţi poartă numele renumitului profesor Eduard Apetrei. Cum s-a ajuns la adoptarea acestui nume?
Am discutat cu medicii, cu salariaţii spitalului, erau două tendinţe, dar profesorul Apetrei a fost pe buzele multora dintre salariaţi și personalităţi publice ale orașului. Am cerut acordul acestuia, l-am invitat să viziteze spitalul, să-i vadă noua faţă și potenţialul și nu a ezitat niciun moment, lucru pentru care îi mulţumesc. Dacă nu intervenea pandemia, începusem să implementăm un program de consultaţii pe specialitatea cardiologie, unde domnul profesor, alături de medicii cardiologi de la Buhuși, să consulte pe bază de programare pacienţii care aveau nevoie de o opinie medicală foarte calificată. Profesorul Apetrei a ajutat mulţi oameni și este un fiu al acestor meleaguri.
Care sunt beneficiile spitalului prin adoptarea acestui nume?
La nivel de imagine și, așa cum spuneam, dacă lucrurile se vor liniști, mulţi pacienţi vor beneficia de servicii medicale, de consultaţii, din partea domnului profesor. Cumva am lăsat în spate statutul de spital orășenesc, suntem pe un alt drum, unul al performanţei, din care pacienţii vor avea de câștigat. Suntem departe de perfecţiune, dar când vedem că din ce mai mulţi pacienţi din alte judeţe și din ţară ne trec pragul, căpătăm încredere și speranţă.
sursa: viata-medicala.ro