Buhusi, orasul care si-a vandut motorul la fier vechi

6.274

Micul orasel de pe malul Bistritei, aflat la 24 de kilometri de Bacau si la 36 de Piatra-Neamt, a cunoscut, cu siguranta, si vremuri mai bune. Daca-l traversezi fara sa te abati de la DN 15, poti sa crezi ca-i un sat mai marisor, care probabil ca arata la fel si la 1800, pe vremea boierului Buhus, nasul lui de botez. Daca însa parasesti soseaua si te-abati pe drumul ce urca în dreapta, ajungi în centru si te convingi definitiv ca nu esti la tara.

De la 1457, când Stefan cel Mare a câstigat o batalie decisiva împotriva lui Petru Aron în localitatea Orbic, astazi cartier al Buhusiului, pe pamânturile astea nu s-a mai întâmplat nimic. Oraselul a ajuns la televizor pentru o zi-doua, în urma cu vreo luna, dupa moartea liderului organizatiei de tineret a PDL în spitalul din oras. Numai moartea sau scandalul l-ar fi putut scoate din anonimat…

La 9:00 de dimineata, angajatii celor trei restaurante cu terasa din centru înca fac curatenie. Se saluta zâmbind cu aproape toti cei care trec prin dreptul localurilor, deh, aici toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Nimeni nu se opreste însa din drum. Oamenii se duc cu treburi fie prin piata, fie pe la vreun magazin. De aceea, când ne asezam la o masa, pentru cafea, chelnerul se lasa asteptat. Stie si el ca dimineata nu-i rost de ciubuc.

Centrul orasului e, de fapt, o singura strada, strajuita de pomi. “Ai bagat în a doua, s-a terminat centrul”, râde un sofer. Pe vremuri, Buhusiul era el însusi un centru. Si motorul care punea în functiune întreaga zona, de la Bacau pâna la Piatra-Neamt, era fabrica de postav din oras. Dupa 100 de ani de traditie si continuitate, 20 de ani de democratie mioritica au facut-o bucati. “La 1885 a fost înfiintata fabrica de un colonel care se numea Alcaz”, povesteste viceprimarul Vasile Zaharia. Peste 10.000 de muncitori lucrau în fabrica înainte de Revolutie. “Aici era centrala lânii pe tara si veneau sa munceasca oameni din toate satele din jur, dar si de la Bacau si Piatra-Neamt. Se lucra în trei schimburi, la foc continuu, si aproape toata productia mergea la export”, spune viceprimarul.

Pentru ca românii sa învete sa lucreze eficient, la Buhusi au fost adusi specialisti si utilaje din Germania. Întreaga strada 9 Mai a fost construita pentru a gazdui colonia specialistilor nemti. Casele cochete, ridicate dupa model occidental, sunt înca în picioare. Seamana însa mai mult cu locuintele sasilor din Transilvania decât cu case moldovenesti. Iar astazi sunt vopsite în culori tipatoare si au la ferestre câte doua-trei antene-satelit. Prin curti, puradei murdari se joaca cu ce-apuca.

Doamna Mihaela îsi aminteste ca în octombrie 1984 tocmai terminase scoala profesionala si s-a angajat la “Postav Buhusi” – “Lucram la «tesatoria nord», asa se numea sectia. Era foarte, foarte mult de lucru. Munceam si în week-end, erau urgente… La vremea aia, eu faceam naveta de la 6 kilometri de Buhusi, dar aveam colege care veneau si de la Piatra-Neamt. În ‘85, când s-au facut 100 de ani de la înfiintare, au venit la sarbatoare delegatii din toate tarile cu care fabrica avea contracte”.

În cârciuma de vizavi de gara, doamna Aurelia sta la o masa, cu un chitantier în fata, ochii-ntr-o teleno­vela si sparge seminte de floarea-soarelui. Când o întrebi despre fa­brica, parca-i torni balsam pe suflet. “Eheee…”, zâmbeste cu nostalgie. “Pai, când se facea schimbul de tura, de exemplu, daca nu-ti dadeai întâlnire la loc precis, n-aveai cum sa te gasesti om cu om. Gânditi-va ca ieseau si intrau mii de oameni. Era ca la miting în fata fabricii. Si era frumos… Tare frumos…”, povesteste femeia, care, de când a iesit “cu ordonanta” dupa 25 de ani de munca la Postav Buhusi, se ocupa de cârciuma în care toata lumea vrea sa bea pe datorie.

“Muncitorii erau pregatiti tot la noi, la scoala profesionala cu specializarea «textile». Fabrica era a doua ca marime din Europa, se întindea pe circa 100 de hectare si avea camin saptamânal pentru copiii muncitorilor, cresa, dispensar, cantina, ateliere de creatie, stadion, o echipa de fotbal în Divizia B si una de handbal”, spune viceprimarul.

Imediat dupa Revolutie, pentru ca înca existau contractele cu tarile arabe, la Postav Buhusi s-au facut angajari masive. Dar oamenii erau nemultumiti de vechea conducere, pe care o acuzau de “comunism”, salariile au început sa întârzie, erau greve spontane si toate au dus la nenumarate schimbari ale conducerii fabricii. “Comenzile au încetat si se lucra pe stoc. Inginerii erau trimisi cu camionul în tara, sa vânda stofa ca sa se poata asigura salariile muncitorilor. Inevitabil, primii care au fost trimisi în somaj au fost cei fara calificare, cei de la tara, care, dupa Revo­lutie, îsi primisera pamântul înapoi, si cei care faceau naveta“, explica doamna Mihaela.

Viceprimarul Zaharia considera ca la declinul fabricii de stofe a contribuit si faptul ca piata a fost invadata de produse ieftine si de proasta calitate, aduse din Asia. Activele au fost preluate de AVAS si s-a încercat privatizarea. Astazi, pe cele 100 de hectare de teren unde odinioara erau halele sectiilor de productie sunt numai schelete de fier si beton. “Stofe Buhusi” SA, cum se numeste acum fabrica de tesaturi, mai are 60-70 de angajati. “Utilajele fie au ramas în conservare, fie au fost vândute la fier vechi”, recunoaste viceprimarul.

Autoritatile din Buhusi spun ca au încercat sa valorifice cumva terenul pe care a fost fabrica de stofa si ca au avut chiar si discutii concrete cu investitori din Asia. “Din pacate, au venit, au plâns pe umarul nostru si-au plecat”, zice Vasile Zaharia. “Am­ba­sa­dorul Chinei a venit perso­nal aici, dupa ce ne-am prezentat cu o oferta pentru investitori la ambasada. S-a uitat în jur, a ascultat si, la final, n-a pus decât o întrebare – si cu infrastructura ce facem? Si mi-a închis gura”, înghite în sec viceprimarul.

Peste 20% din cei aproape 19.000 de locuitori ai orasului au plecat din România. Majoritatea muncesc în Italia, pe bani mai multi decât ar fi putut sa faca vreodata la Buhusi. Iar cei ramasi acasa îi asteapta sa vina în concedii, ca pe pâinea calda. Vara asta însa, centrul orasului n-a mai rasunat de manele si de motoare turate. “S-a stricat treaba si-n Italia. Pai, anul trecut n-aveai loc în centru de «italieni». Si era bine, ca ce economiseau un an acolo veneau si cheltuiau în doua saptamâni aici. Îsi plateau si taxele, si impozitele… Acuma… N-au mai venit nici jumatate în concediu. Nu mai au cu ce”, explica “vicele”.
          

 

foto: vechiulbushusi.wordpress.com

 

Andreea Sminchise – jurnalul.ro

8 COMENTARII

  1. Buna ziua.

    intrebare.
    Cand a venit in Buhusi ambasadorul PRC ?
    De ce nu se pune oferta pe toate siteurile din lume . Puteti trimite e-mail la toate firmele din lume. Este cel mai simplu.

    Dati-mi o oferta si o duc eu in UK la sfarsitul lunii septembrie.. si o dau la toate firmele pe care le cunosc. Dati-mi oferta si o trimit eu la cateva administratii din China. Nu pot sa cred ca …. “cu investitori din Asia. “Din pacate, au venit, au plâns pe umarul nostru si-au plecat”.”… asta e doar pentru presa.. fie vorba intre noi. (adica au venit investitori asiatici la Buhusi ca sa se planga… )

    Un sfat…reactivati invatamantul tehnic.. cu profil mecanic.. pe care mai de mult il avea liceul… pregatiti copii in acest domeniu.. pentru ca daca vine o firma straina .. aceasta ar vrea ca eventualii muncitori sa poata citi un desen tehnic, sa stie sa masoare o piesa etc… nu cred ca-i intereseaza ce au scris despre nuvela Moara cu noroc. Este prea multa filozofie intr-o tara cu nevoi concrete.

    Domnul Cautisanu.. spunea.. de ce nu am dus eu o oferta la Shanghai .. cand am fost anul trecut in China….. I-am zis sa imi transmita una.. nici pana in ziua de azi nu a trmis nimic…. inca mai astept sa primesc oferta…..

    Toare cele bune.
    dr. ing. Rezmires Daniel

    • Iar ati inceput cu chestiile astea si iar trebuie sa ma iau de dumneavoastra … copiii buni se duc la TEORETIC … iar cei mai putini buni ( e un cuvant frumos pt. cine descriu) se duc la asa-zisul corp b al liceului (profesionala sau asa zisul “invatamant tehnic”) .
      Nu ai cum sa reactivezi ceva ce este deja activ … informativa inainte sa vorbiti. Invatamantul tehnic si bazele lui exista (profesionala arata mai bine la liceul) dar acolo intra doar scursurile societatii / neadaptati / tigani / cei cu probleme mentale / lenesi sau doar prosti. ( va rog sa ma scuzati pt. limbaj dar nu vad o alternativa in a descrie acele persoane)
      Copilul nu are cum sa “stie sa masoare o piesa etc…” pt. ca el deabia stie sa isi scrie numele in unele cazuri si daca ii spui de radian zice ca asa il cheama pe fratesu.
      Concluzia dnule Razmires : nu exista copii dispusi sa faca ceea ce vreti sa faca pt. fie se complac in situatia lor (dat la sapa , dus vaca etc.) fie sunt EXTREM de lenesi fie sunt doar idioti/ analfabeti.

    • Apropo de “Iar ati inceput cu chestiile astea si iar trebuie sa ma iau de dumneavoastra” vad ca aveti un aer de superioritate Teoretica specifica colelgiului teoretic. Comparati dumneavoastra Liceul Industrial Buhusi cu ceea ce este colegiul Ion Borcea ? Cunosc mai multe date decat va puteti inchipui… sunt foarte bine informat.. nu va faceti griji….. Si.. ce anume e asa de activ si face performanta ?

      Va ganditi cumva ca multe din cadrele didactice actuale nu se pot compara ca nivel de pregatire cu cei care erau in 90 cand am terminat eu liceul ?

      De inceput pot incepe de cate ori vreau.. vad ca aveti o problema. Ca fapt divers…. am auzit ca la BAC nu au functionat integral toate camerele.. e adevarat ?.. am auzit ca a fost o pana de curent..

      Ca sa masori o piesa .. trebuie sa ai deprinderi…..nu trebuie sa stii sa scrii. Legatura dumneavoastra logica “nu stiu sa masoare”.. pentru ca nu stiu sa scrie…. e demna de specificul Teoretic al colegiului. Chestia cu “radian” e buna insa de vina sunt tot profii de la CT care nu i-au picat la timp.. sau poate cei care trebuiau sa-i invete nu stiu nici ei prea bine.

      Este foarte posibil ca pe “fretesu sa-l cheme Radian” e plauzibil… pentru ca exista un cadru didactic cu numele Tangenta, Profesor de Mate+Astronomie…http://www.colegiimei.ro/profesori/tangenta….
      Stiu ca dumneavoastra ati facut o analogie… dar poate…. trebuia sa gasiti un nume din alt domeniu.. ceva mai … teoretic ….. nu din cadrul stiintelor exacte.

      In multe din cazuri aveti dreptate…. dar nu generalizati.

      Eu cred ca Exista oameni si in Buhusi care sa fie dispusi sa invete. Va ganditi ca poate s-au saturat de atata specific Teoretic ?

      Intrebare concreta : daca reusesc sa aduc o fabrica.. cu profil mecanic in Buhusi.. cati tineri credeti ca ar fi pregatiti in acest domeniu ca sa poata lucra si sa castige bani in acest domeniu. Cati dintre absolventii CT IB si-ar putea gasi de lucru in aceasta fabrica… sa zicem intr-o perioada de 2-3 ani. Insist pe acest subiect pentru ca sunt absolvent al Liceului Industral din Buhusi si nu sunt incantat de situatia care exista momentan la CT.. Poate sunteti automultumit de situatie e problema dumneavoastra. Din 90 pana azi ati pregatit oamenii in asa fel incat sa se incadreze in categoria de care ati mentionat. Cred ca sunteti mandru de realizari … asa ca nu va mai laudati cu marile realizari ale CT…. ca nu prea aveti cu ce (teoretic poate suna bine.. absolvent de colegiu….practic…andidat AJOFM).
      Toate cele bune.

  2. dar ce a uitat Domn Vice. s-a ne spuna cum au fost vindute utilajele la fier vechi.Chiar au iesit masinile pe poarta fabrici si nimeni nu stia nimic?.Si nu este adevarat.Nu s-a ocupat nimeni ca aceasta fabrica s-a functioneze.Cei care s-au perindat pe la conducerea fabrici si-au urmarit interesele personale.Nu mai sunt oameni adevarati care au fost Tit ,Vasile Catel,Bril simai sunt vreo 2-3 de care acum nu imi aduc aminte.Da domnilor era bine era de munca si stateau oamenii la casele lor.

    • Domnul vice-primar este un om cu pregatire (este inginer de profesie – daca nu ma insel). Spre deosebire de multi altii, dumnealui este capabil sa tina un discurs si sa dea un interviu unui ziar. Ce a uitat sau nu sa precizeze e altceva. Cine credeti ca din cadrul Consiliului Local din oras ar mai fi putut da interviul fara sa se incurce in declaratii si acelasi timp sa fie in tema subiectul abordat ?

      Tare as vrea sa stiu cum s-a ajuns la tarifele din HCL 111 – cel legat de terenul din fostul parc industrial – mai concret in baza caror normative s-a stabilit 1, 0.5 si 0.02 E/m2/an in functie de specificul sarcinii terenului.

      Toate cele bune.
      dr. ing. Rezmires Daniel

  3. pai daca vicele’ s-ar fi prezentat cu un plan de la A la Z, atunci ar fi stiut ce sa ii raspunda investitorului. Cum sa nu te gandesti la un plan de infrastructura? …te duci acolo ca la piata sa te targuiesti? …normal ca nu, si asta tine de management,etc…Acum noi ca cititori si ca votanti ce suntem ne putem pune urmatoarele intrebari : Oare au ei aceste studii?Oare sunt capabili sa ne conduca?raspunsul ar fi: Votam ceea ce suntem…si ne mai miram ca am ajuns aici…Nu am decat 27 de ani dar stiu f.bine ce a insemnat aceasta fabrica pt oras, atunci cand fabrica suna la 3.05 pm si imi asteptam parintii cu cheia la gat…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here