Alegeri prezidențiale 2019 | Conform datelor oficiale, la Buhuși sunt 19091 de alegători pe listele permanente

Duminică, 10 noiembrie, românii sunt așteptați la vot, la alegeri prezidențiale 2019. Dacă viitorul președinte nu va fi decis în primul tur, pe data de 24 noiembrie 2019 se organizează al doilea tur de scrutin.

Conform datelor oficiale, la Buhuși sunt înscriși 19 091 de alegători pe listele permanente.  Peste 10% din acest număr este reprezentat de alegători de origine moldoveană ce apar ca având domiciliul într-o garsonieră de pe strada 9 Mai, dar nu locuiesc aici.

Prezența la vot este actualizată în timp real și poate fi verificată pe site-ul prezenta.bec.ro.

Pentru primul tur, Biroul Electoral Central a validat participarea în competiţie pentru 14 candidaţi. Aceştia sunt:

– Klaus Iohannis – preşedintele în exerciţiu. Iohannis este şeful statului din 2014 şi candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL. A fost primarul municipiului Sibiu, în perioada 2000-2014. În anul 2009, după prima moţiune de cenzură reuşită împotriva guvernului Boc, Iohannis a fost propus de “coaliţia de la Grivco” pentru funcţia de prim-ministru, dar a fost refuzat de preşedintele ţării, Traian Băsescu.

– Viorica Dăncilă – candidatul PSD. Viorica Dăncilă a fost premier al României între ianuarie 2018 şi 10 octombrie 2019 şi este preşedinte al PSD. În perioada 2007-2016 a fost europarlamentar din partea PSD.

– Dan Barna – candidatul Alianţei USR-PLUS. Dan Barna este preşedintele Uniunii Salvaţi România şi provine din mediul privat. În ultima vreme au apărut mai multe dezvăluiri cu privire la anumite firme controlate de Barna care ar fi cheltuit nelegal o parte din fondurile europene de care au dispus. Cu toate acestea, Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că nu există un dosar in personam cu privire la aspectele semnalate, ci se fac cercetări doar cu privire asupra existenţei sau inexistenţei faptelor reclamate.

– Mircea Diaconu – candidat independent susţinut de Alianţa UN OM şi de ALDE şi Pro România. Actorul Mircea Diaconu a invocat, ca mesaj de campanie electorală, lupta cu statul paralel. În perioada 2014-2019 a fost parlamentar european. Anterior, în anul 2012, a deţinut funcţia de minis­tru al Culturii în primul guvern USL, În perioada 2008-2014 a fost senator din partea PNL.

– Theodor Paleologu – candidat susţinut de PMP. A fost ambasador în Danemarca şi Islanda în primul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu, Între 2008 şi 2012 a fost deputat şi a deţinut funcţia de ministru al Culturii în guvernul Boc. A intrat în PMP în 2014.

– Kelemen Hunor – candidat din partea UDMR. Deputat, fost ministru al Culturii în anul 2014, Kelemen Hunor este preşedinte al UDMR, organizaţie care a colaborat cu toate guvernele din ultimii 30 de ani.

– Ramona Ioana Bruynseels – candidat din partea Partidului Puterii Umaniste. Bruynseels a fost consilier de stat al fostului premier Viorica Dăncilă, iar în ultimele luni ale Executivului Tudose a fost secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. A lucrat mulţi ani în domeniul bancar.

– Cătălin Ivan – candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională. A fost europarlamentar, în perioada 2014-2019, din partea PSD.

– Alexandru Cumpănaşu – candidat independent. Fost jurnalist, preşedinte al fundaţiei Coaliţia pentru Modernizarea României.

– Viorel Cataramă – candidatul din partea Dreptei Liberale, a fost membru al PNL, parlamentar în mai multe legislaturi şi este om de afaceri.

– Bogdan Stanoevici – candidat independent. Este actor, managerul Circului Metropolitan Bucureşti şi fost ministru pentru românii de pretutindeni.

– John Ion Banu – candidat al Partidului Naţiunea Română. Este stabilit în Statele Unite şi are o avere considerabilă.

– Ninel Peia – candidat din partea Partidul Neamul Românesc. A fost deputat PSD.

– Sebastian-Constantin Popescu – candidat Partidul Noua Românie.

Cu ce acte se votează la alegeri prezidențiale 2019

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Unde se votează la Buhuși?