Adevarul istoric si tainic al Invierii

1.826

miron

Dr. Miron Ioan, medic primar de familie si doctor in stiinte medicale.

Capitalismul nostru cel de toate zilele nu ţine nici de lumină, nici de iertare, nici de toleranţă, nici de foame, nici de sete, nici de speranţă, nici de iubire creştină, nici de veşnicie, n-are nici cea mai mică legătură cu miracolul Învierii, ci doar cu ateismul „ştiinţifico-fantastic”, niciodată în criză. Uriaşii cu picioare de lut, cu doctorate în materie de agnosticism, care îşi trăiesc opulenţa în „Grădinile suspendate ale Semiramidei”, închinîndu-se, cum spunea Balzac, zeului Mamon, vor avea soarta mielului de Paşti, mai devreme sau mai tîrziu.  Se vor mînca între ei la mesele neoficiale, pînă la dispariţia speciei lor. Cînd vine vorba de îmbuibare, între lipsa de conştiinţă şi conturile  din Cipru, înmormîntate în tăcere folositoare lor,  cei peste 3500 de bogătani români, mai au un singur dor: să chefuiască de Paşti la aceleaşi cumetrii de tip mafiot. De unde compasiune pentru popor? E ca şi cum ai pune un pix în ghearele unei maimuţe şi i-ai cere să scrie o poezie. Mîntuitorul a îndurat şi pentru ei chinurile răstignirii şi moartea de pe Cruce, dar ei continuă să-şi trăiască vieţile după modelul păgîn, făcîndu-L pe Iisus să îndure din nou Vinerea Sfintelor Patimi.

Mîntuitorul în bunătatea Lui e gata să le ofere iertare, dacă se căiesc şi o cer, dar gîndul lor stă la alte oferte.  La praznicul cel mare al Învierii Domnului este binevenită toată suflarea. Românul tradiţional, care nu negociază cu el însuşi cînd vine vorbă despre Dumnezeu, ştie să facă diferenţa între credinţă şi spectacol şi primeşte cu post, curăţenie, milostenie şi rugăciune, Sfîntul Paşti. De unde au, de unde nu, de unde au economisit, românii vopsesc ouă, pun de veacuri pe masă o bucată de miel, cozonaci şi pască, nu uită dă dăruiască şi celor lipsiţi, dar sînt un popor  mîndru pentru că îl au pe Dumnezeu şi au credinţa în miracolul Naşterii şi al Învierii Mîntuitorului. Minte cel ce spune că spiritualitatea românilor trece mai întîi prin burtă. Paştele reprezintă pentru românii de pretutindeni evenimentul fundamental al creştinismului: Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare, iar Biserica – cea „una, sobornicească şi apostolească” – cel mai de seamă fapt istoric al omenirii, zidit pe adevărul istoric şi tainic al Învierii lui Iisus Hristos. Să mergem în miez de noapte în lăcaşurile Sfintelor Biserici! Slujitorii Domnului ne aşteaptă cu făcliile aprinse pentru a-L vedea pe Iisus strălucind în lumina cea curată a Învierii.

Să mergem să luăm lumină, astfel ca în noi să rămână lumina şi dragostea lui Iisus. Să mergem să cîntăm împreună cu Sfîntul Damaschin: „Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de dedesubt. Să prăznuiască toată făptura, Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit”. Să mergem cu toţii să ne bucurăm triumful milenar, care nu se poate compara cu niciunul din cele prin care trecem de-a lungul vieţii noastre. Domnul şi Mîntuitorul nostru ne va binecuvînta pe toţi cu darul sfînt al iubirii Sale de oameni, cu dragoste frăţească, cu dorinţa de bine şi pace lăuntrică. Dacă pentru unii fraţi ai noştri Sărbătoarea Paştilor rămâne, totuşi, o sărbătoare fără prea mari semnificaţii, este, poate, pentru că au lăsat nelămurite facultăţile sufletului, iar spiritul lor nu-l poate simţi pe Hristos înviind. Dacă inima este angrenată în goana după aur şi în lupta împotriva oamenilor, nu mai încape în ea nicio bucurie duhovnicească. Dacă pe tronul raţiunii stau viclenii şi minciuni, nu se mai pune problema unor gînduri adevărate, realmente raţionale. Adevărul gîndirii este jertfelnicia: atunci cînd vreun om are un gînd jertfelnic, să ştie că se află în adevăr. Dacă tot trupul musteşte plăcere, nici vorbă de curăţie. Aşadar, Hristos, prin Biserica Lui, al cărei cap este în veac, ne cheamă la Înviere, dar nu oricum, ci cu voinţă nestrămutată de îndreptare şi cu fapte care să o demonstreze.

Cu cît mai mare ne va fi bucuria, cu atît se vor întări credinţa şi nădejdea, bazate pe existenţa adevărului că Hristos a Înviat!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here