Mihai Viteazul a trecut prin sabie (și) târgul Buhuși

2.855

Monografia orașului Buhuși începe să prindă contur. Unele dintre informațiile care vor fi oferite publicului, anul viitor, de către această lucrare, au caracter inedit. Altele, științific nuanțate, argumentate cu documente din arhive naționale și internaționale, vor ridica vălul de peste unele enigme ale istoriei noastre.

Prof. Tinca Vârlan, care a trudit (și mai trudește încă), elevat, la realizarea capitolului care vizează istoria orașului, ne-a oferit un exemplu de acest gen: prezența lui Mihai Viteazul, cu sabia în mână, pe meleagurile băcăuane, inclusiv prin locurile în care astăzi există târgul Buhuși. Să ascultăm șoaptele arhivelor…

“În primăvara anului 1600, însoțită de ploi torențiale, o oaste condusă de îndrăznețul voievod muntean Mihai Viteazul pătrundea, prin Oituz, în Moldova, scopul fiind aducerea acesteia alături de celelalte două, Țara Românească și Transilvania, sub sceptrul său.

Spre sfârșitul lunii aprilie, Tg. Trotuș și alte 70 de sate din jurul său au fost arse din temelii, în vreme ce domnul moldovean, Ieremia Movilă, petrecea la o nuntă, la granița Poloniei. (vezi Alexandru I. Gonța, ,,Studii de istorie medievală”, Editura Dosoftei, Iași, 1998, pag. 365).

Înaintând cu greutate, Mihai a ajuns la Bacău unde, la 8 sau 9 mai, a avut loc o bătălie între oastea sa și cea trimisă de Ieremia Movilă. Moldovenii sunt înfrânți, dar pierderile au fost la fel de mari de ambele părți.

Victoria de la Bacău a adus Moldova la picioarele lui Mihai și i-a dus faima până la Roma. (Ibidem, pag. 366, 367).

După această victorie, Mihai și-a împărțit armata în mai multe coloane care urmau să se aprovizioneze din prădarea locuitorilor. O coloană formată din mercenari unguri și sârbi a luat-o în sus, pe Valea Bistriței, prădând satele Bodești (astăzi, cartier buhușean; n.n., I.F.), Seliștea și Români (din a cărui biserică au jefuit averea bejenarilor, peste 1.000 de ughi ai cămărașului Seachil), precum și Roznovul, cu averea fostului vornic Bilăi. (Ibidem).

Într-un document apare numele răzeșului Dumitru Popoțea, proprietar pe o parte din Bodești, care, „atunci când a venit Mihai voievod cu oștile sale (…), s`a sculat cu alți haiduci și i-a îndreptat până la sfânta mănăstire unde este hramul sfintei și începătoarei de viață troițe, unde a știut el că sunt acolo bejenarii, cu toată agonisita credinciosului nostru Sechil cămăraș, pentru că a știut el, căci a fost mai înainte sluga mai sus scrisului boier și i-au luat, cu totul până la 1.000 de ughi.” [DIR, A, XVII, vol. al II-lea, doc. 169, pag. 136-137.

Documentul nu are o datare sigură, el putând fi emis între 9 decembrie 1607 – 10 noiembrie 1611, perioadă corespunzătoare domniei lui Constantin Movilă (Moghilă), fiul lui Ieremia Movilă]. Prin acest document, domnul moldovean, Constantin Movilă, căruia i se adresase cu o plângere împotriva lui Popoțea, Seachil cămăraș, îi cerea lui „Vasilie vornic de gloată” să facă „lege dreaptă” celui păgubit.

Așa după cum se poate vedea, continuă prof. Tinca Vârlan, trecerea lui Mihai Viteazul prin aceste locuri a fost însoțită de acțiuni care n-au fost pe placul populației, nevoită să suporte consecințele prădăciunilor făcute de ostașii care-l însoțeau”.

Ion Fercu – desteptarea.ro

DISTRIBUIȚI

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here