A sosit luna martie şi zăpada care încă acoperă pământul luat în stăpânire ca în plină iarnă , nu poate acoperi şi starea de spirit izvorâtă din tainele firii, acolo unde se pregăteşte o noua viaţă a lumii vegetale. Orice înfăţişare ar avea luna martie, cu zapadă sau fără, ea rămâne una dintre cele mai frumoase luni ale anului, în primul rând ca o lună a promisiunilor de mari frumuseţi ale lumii înconjurătoare şi ale trăirilor noastre. Martie ne zâmbeşte chiar din prima zi cu mărţişorul în care se împletesc prin simbolul şnurului, albul purităţii, cu roşul, simbolul dragostei până la jertfă.
Primăvara, ne bate la uşă… chiar dacă ursuza iarnă nu vrea să-şi ia aşa usor tălpăşiţa..
De zile bune, bărbatii se pregătesc să cumpere de 1 martie, pentru prietene, iubite, sotii, surori, mame – micutul simbol al primăverii, ca semn al prieteniei si afectiunii.
Simbolismul mărţişoarelor tradiţionale.
Micile obiecte purtătoare de noroc – cele mai reprezentative fiind coşarul, trifoiul, potcoava şi buburuza.
Coşarul, sau hornarul este considerat în unele ţări europene purtător de noroc. Originea acestui simbolism este necunoscută, se presupune că prin rolul său în prevenirea focului este considerat cel care luptă permanent cu demonii şi-i învinge, cărbunele reprezintă purificarea prin foc, iar funinginea pe care o lasă în urma lui te apără de boli.
Trifoiul este o veche plantă magică folosită de preoţii druizi în incantaţiile lor. Mai târziu, prin sec. V în Irlanda a devenit un atribut al Sf. Patrick, care a folosit trifoiul pentru a ilustra noţiunea Sfântei Treimi, celor convertiţi la religia creştină. Trifoiul este asociat cu Trefla ( sau trifoiul) din cărţile de ghicit, unde semnifică foc, energie şi voinţă, bogăţie şi noroc. Simbolismul trifoiului cu patru foi ar reieşi dintr-o legendă în care se relatează că Eva, după ce a fost izgonită din Paradis, a luat cu ea un astfel de exemplar. În mod normal, se găseşte mai greu trifoi cu patru foi, şi poartă noroc numai dacă este găsit întâmplător.
Potcoava – este şi ea un simbol al norocului, vitalităţii şi fertilităţii, Indiferent de legende, în toate ţările Europei există superstiţia că potcoavă, aduce noroc. Această credinţă este legată de locul calului în mitologie – drept „cursier solar şi animal divin”, precum şi de materialul din care este confecţionată, adică fierul – metal bivalent cu simbol benefic.
Buburuza, denumită popular şi Măriuţa popii, Vaca Domnului, Găina lui Dumnezeu, Boul Domnului, Mămăruţă este un mărţişor deosebit de îndrăgit. Atât la români cât şi la alte popoare europene, este „reprezentarea zoomorfă a Soarelui”. Semnificaţia ei era legată de funcţii mitologice, augurale, de magia premaritală, de apariţia primăverii şi a renaşterii pământului – deci bogăţie şi fertilitate.
Suntem în pragul primăverii. Întreaga natură se trezeşte la viaţă. S-o întâmpinăm cu bucuria în suflet că trăim un nou început, cu speranţele, nădejdile, visele şi dorinţele de împlinire la fel de puternice ca natura mamă, ce urmează un nou ciclu de viaţă. Dăruiţi femeii iubite mărţişor. Alegeţi-vă baba dorită.. Bucuraţi-vă dacă e frumoasă şi nu fiţi trişti dacă e posomorâtă. Se întâmplă cel mai ades. În viaţă sunt umbre şi lumini. După vremea urâtă soarele străluceşte şi mai puternic. Şi trebuie totuşi câteodată să fii şi trist, pentru a putea realiza adevăratele dimensiuni ale bucuriei.
Dr. Ioan MIRON, medic primar de familie si doctor in stiinte medicale
