Dinastia Rabinilor de Buhuși – Partea a II-a

7.813

În prima parte a acestei scurte istorii, ați aflat despre cum a luat naștere Dinastia Bohush, despre comunitatea evreiască buhușeană din acele vremuri și  despre cât de cunoscuți și de respectați au fost rabinii buhușeni.

menachemUltimul rabin al dinastiei care a slujit în Buhuși a fost Rabinul Menachem Mendel (foto). Era fiul Rabinului David Friedman și nepotul primului admor din Buhuși, Yitzchok. După căsătoria sa cu Reisel Bluma, fiica urmașului primului rabin de Buhuși, Yisroel Shulem Yosef, conducea ieșiva Or Hadaș Libnei Zion unde se studiau și științe laice. În același timp, era pregătit pentru a fi urmașul admorului. Când socrul său a murit, în 1922, a preluat conducerea curții rabinice.

Era cunoscut pentru dragostea pe care a arătat-o pentru popor. Auzind într-o zi că un evreu dorea să-și lase credința, a plecat sute de kilometri pentru a-l convinge să renunțe la această idee.

În 1943,  rabinul s-a îmbolnăvit grav. Datorită regimului antisemit instalat în țară, rabinului i-a fost interzisă plecarea la București pentru tratament medical, acest lucru ducând la moartea sa. Este înhumat în cavoul familiei, în cimitirul din Buhuși.

În 1947, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în Buhuși mai trăiau doar 2000 de evrei. În perioada imediat următoare cei mai mulți au emigrat peste hotare, mai ales în Israel.

Yitzchok Friedman (1903-1992), al doilea, s-a născut în 1903 la Shpikov, Ucraina.  A fost fiul Rabinului Sholom Yosef. A venit în Buhuși în 1921, la un an după marea epidemie de febră tifoidă care le-a fost fatală părinților săi.  S-a alăturat curții rabinice conduse de unchiul său, Rabinul Menachem Mendel, și în 1924 s-a căsătorit cu una din fiicele sale, Yocheved Fiege. În 1930 s-a mutat la București, unde și-a deschis o sală de lectură (beth midrash).  Până la izbucnirea războiului și-a petrecut zilele studiind și predând 15 cursuri pe zi, de dimineață până seara târziu. În scurt timp, sala de lectură a devenit neîncăpătoare și a fost nevoie de mutarea ei într-o nouă locație, mai mare.

Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial în 1939, România a devenit un loc de refugiu pentru evreii izgoniți din țările care au suferit de persecuția nazistă. Această situație s-a schimbat rapid, în 1940, când guvernul neonazist a venit la putere. Garda de Fier și Mișcarea Legionară au anihilat mii de evrei în progromuri. Adăpostirea evreilor fugiți de persecuția nazistă era pedepsită cu moartea.

isac friedman 1903-1992În timpul regimului antonescian, casa rabinului de Bohush, situată pe strada Olteni, la numărul 38, a devenit, locul de întâlnire al tuturor, al refugiaților ilegali din Polonia și al celor care aveau nevoie de un sprijin, săraci și bogați, evrei și neevrei. Sub auspiciile admorului, se întâlneau în casa lui scriitori, ziariști, profesori și mulți alții.

Grija lui perntru bunăstarea fiecărui oaspete este ilustrată de următoarea întâmplare: Rabinul a observat într-o zi că unul dintre refugiați nu se atingea niciodată de carnea din farfurie. După o scurtă investigație, rabinul a aflat că omul respectiv era îngrijorat că, în toată agitația, mâncarea nu ar fi fost pregătită cușer. Imediat, rabinul s-a asigurat că de atunci înainte porția acelui om să fie pregătită separat, sub supravegherea lui.

După moartea socrului său în 1943, rabinul Yitzchok a fost numit succesorul său ca Rabin de Bohush, însă a rămas la București pentru a-și continua misiunea în aceste vremuri.

Venirea comuniștilor la putere odată cu terminarea războiului i-a constrâns pe evrei să părăsească țara. Deși mulți dintre ei nu aveau actele necesare emigrării, rabinul Yitzchok i-a ajutat să le obțină și să plece. A continuat să facă asta până în 1951, când circumstanțele s-au agravat și viața rabinului ajunsese să fie pusă în pericol. Printre cei care frecventau casa rabinului erau și agenți secreți care raportau toate mișcările acestuia.

Vestea că rabinul Yitzchok Friedman a venit în Israel s-a răspândit repede, mai ales printre evreii români emigrați aici. Prima lui casă în Israel a fost în Tel Aviv, pe strada Wolfson, colț cu Herzl, unde a deschis sinagoga hasidimilor din Buhuși. Ceilalți rabini ai dinastiei Ruzhyn care mai erau în Tel Aviv, țadikul din Husiatyn (Huși), Rabinul Yaakov, fratele admorului din Pishkan (Pașcani) și admorul din Sadigura, au încercat să-l convingă să se resemneze și să înceteze a-i ajuta pe cei ce-l solicitau atât timp cât el însuși era nou-venit, dar în zadar. Ca și în strada Olteni, la București, la Tel Aviv casa admorului era deschisă. În casa lui veneau hasidimi din întreaga țară, dar și de peste hotare. Personalitatea admorului se impunea, iar cuvintele sale mențineau speranța în viitor, un viitor mai liniștit, mai frumos.

În 1987, la insistențele hasidimilor din jurul său și după ce s-a rugat la mormântul bunicului său, primul admor de Buhuși, rabinul a acceptat să mute curtea rabinică în orașul Bnei Brak, lângă Tel Aviv.

În ultimele săptămâni de viață se simțea că el, țadikul, se pregătea pentru acest pas, se vedea că are presimțirea că și-a terminat misiunea pe această lume. În ultima săptămână se pregătea să plece în concediu la Arosa, Elveția, deși era în În fiecare an, în seara plecării, se despărțea de enoriași printr-un cântec special, pe care îl cânta el însuși: „La revedere, cu sănătate și viață lungă”. Faptul că nu l-a cântat în ultima seară a fost neobișnuit pentru toți, iar cea mai îngrijorată a fost fiica lui, care l-a întrebat dacă nu cumva a uitat. I-a răspuns cu o voce sigură: „Știu fiica mea, știu..”.

Rabinul Yitzchok și-a dat sufletul într-o dimineață, la Arosa. În acea dimineață s-a trezit mai devreme ca de obicei, la ora 5. L-a rugat pe unul din însoțitori să-i dea apă pentru a-și spăla picioarele după ritual și apoi a întrebat: „Cât timp a mai rămas?”. Însoțitorul, crezând că se referă la ora când se scula de obicei, a răspuns: „Două ore”. Țadikul i-a răspuns: „Nu e așa, nu e adevărat, a mai rămas o oră”. Exact la o oră după aceea, la 6 dimineața, țadikul a murit. Era 12 august 1992. Trupul neînsuflețit a fost dus în aceeași zi în Israel dar este înmormântat în cavoul familiei, în cimitirul din Buhuși.

reb

Dinastia Bohush este continuată și în ziua de astăzi de nepotul acestuia, Rabinul Yaakov Mendel Friedman (foto).

Deși în Buhuși nu mai trăiește niciun evreu, sute de pelerinii hasidimi, enoriași ai curții rabinice Bohush, revin, pentru rugăciuni, la sinagoga și la cimitirul din localitate o dată la doi ani.

Institutul Buhuși din Bnei Brak, unul de prestigiu, cuprinde Sinagoga, o școală pentru tinerii hasidimi (yeshiva) și organizații de caritate.

Buhusi_2014_25

Informațiile prezentate în articolele Dinastia Rabinilor de Buhuși, partea I și Dinastia Rabinilor de Buhuși, partea a II-a sunt extrase din:

Prezențe rabinice în perimetrul românesc secolele XVI-XXI, de Baruch Tercatin și Lucian-Zeev Herșovici, editura Hasefer, 2008

The Golden Dynastyde Yisroel Friedman, Girsa Ltd., 1997

The Yivo Encyclopedia of Jews in Eastern Europe – yivoencyclopedia.org

Bohush (Hasidic dynasty), Ruzhin (Hasidic dynasty) – Wikipedia.org

..sau prin viu grai, din povestirile lui Yaakov Kaufman, Institutul Buhuși din Bnei Brak, Israel, precum și ale altor evrei hasidimi veniți în pelerinaj la  Buhuși în octombrie 2014.

 

 

DISTRIBUIȚI

3 COMENTARII

  1. Pacat ca cei ce conduc azi Buhusul nu inteleg nimic din istoria orasului care este legata de evreii care au trait aici.In loc sa faca ceva pentru a aduce cat mai multi evrei in oras au adus prin intermediul unor buhuseni ,o gramada de italieni ,majotitatea la puscarie acum.Domnule Primar lasa excrocheriile si fa ceva sa-i aduci acasa pe cei ce au plecat ,sa schimbi fata orasului care acum arata ca un oras parasit.

  2. In acest articol nu ati mentionat pe rabinul David Twersky, admor la curtea din Buhusi pina in 1933 cind a murit.

    Curtea din Buhusi a fost intemeiata de catre rabinului Isaac Friedman.

    Fiul lui, Israel Shalom Yosef a preluat conducera curtii. El a avut 2 fete nascute la curte. Ginerii lui care au continuat impreuna conducerea curtii sunt rabinul Menahem Mendel Friedman (dinastia Ruzhin) si rabinul David Twersky din dinastia Chernobyl/Trisk.

    Ginerele lui Menahem Mendel, rabinul Isaac Friedman din Shpikov, a preluat conducerea curtii dupa decesul celor doi rabini. A avut o singura fata. Fiul ei, Iacob Mendel Friedman, poarta titlul «rabinul din Buhusi» si continua traditia dinastiei la curtea din Bnei-Brak (linga Tel-Aviv).

    David Twersky si Ghitta, sotia lui, au avut 2 fete nascute la curte. Una din ele a avut o fata care este mama mea, nascuta si ea la curte.

    Cu stima,
    David
    Paris

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here