Franta. Presedintele Sarkozy se afla in vizita, intr-unul din cartierele deocheate ale Parisului, Seine-Saint-Denis. Un tanar i-a strigat presedintelui: „Va te faire enculer connard, ici t’es chez moi!” Mi-e rusine sa traduc… Tanarul a fost imobilizat/batut de garda presedintelui. Examenul medical i-a recomandat tanarului invinetit noua zile de repaos la pat. Dupa ce si-a revenit din pumnii oficiali, indraznetul a primit 35 de ore de munca in folosul comunitatii. Sursa: Le Monde.
Romania. Presedintele Basescu, zic adeversarii, l-a lovit pe un prunc in timpul ultimei campanii electorale. Zilele trecute, un tanar avocat, stimulat si de o bericica, intalnindu-se pe Litoral cu presedintele Basescu – in vreme ce ultimul iesea dintr-un restaurant, unde consumase bautura sa preferata, apa plata – i-a reprosat acestuia, in termeni ceva mai civilizati decat frantuzul contestatar, ca a dus tara de rapa. Avocatul zice ca prezidentul i-a ars o palma. Sursa: Media romaneasca.
Bataia e rupta din rai. Acest proverb isi are originea in Vechiul Testament. Citim in „Pildele lui Solomon”: „Cine cruta nuiaua isi uraste copilul, dar cine-l iubeste il cearta la vreme”, „Nu cruta pe feciorul tau de pedeapsa; chiar daca il lovesti cu varga, nu moare”, „Varga si certarea aduc intelepciune, iar tanarul care este lasat (in voia apucaturilor lui) face rusine maicii sale”. Textul in limba greaca al acestui pasaj biblic din Septuaginta (text utilizat in Biserica Ortodoxa) ne ofera o imagine mai clara a aplicarii acestui sfat. in primul rand, in ceea ce priveste „nuiaua”, cuvantul grecesc nu se refera la o nuia sau la vergea, ci si la un simplu bat („betisor”).in al doilea rand, are si un inteles peiorativ in limba greaca moderna (a disciplina sau a imblanzi), mai inseamna si „a instrui”, „a educa” (in limba greaca moderna). Am putea conchide ca, daca prezidentul roman a lovit – ceea ce nu-i sta in fire – n-a facut altceva decat sa educe, stiut fiind faptul ca este un fan al dascalimii. Sunt insa inca multe voci aiurea care afirma cu tarie ca bataia este un abuz, atragand dupa sine cruzimea. in unele state, precum Suedia, s-a ajuns chiar pana acolo incat o palma administrata copilului este pedepsita cu inchisoarea si chiar retragerea drepturilor parintesti. Dupa cum stiti, suedezii sunt niste pesteristi, atat ca nivel cultural, cat si prin nivelul de trai. Bravele proverbe romanesti recomanda kafteala… Bataia la copii e ca buruiana de leac. Mama unde loveste, carnea creste. Mai bine o data na, decat tot stai ca ti-oi da. Cearta fara bataie e ca nunta fara toba. Etc. Proverbele englezesti sunt putin contradictorii: „Cine cauta cearta gaseste bataie” sau „Sa te fereasca Dumnezeu de judecata femeiasca si de bataia prostului”. Tot englezii o iau razna, aidoma suedezilor, si cred, ca „Bataia si tot felul de pedepse corporale nu sunt mijloace de a face din copiii nostri oameni intelepti, buni si cu initiativa”. Eu cred insa in intelepciunea proverbelor noastre si tocmai de aceea as dori ca onor kaftealadepartidsidestat sa fie oficializata. Am depasi, astfel, ca fiinte civilizate ce suntem, si stadiul medieval al tinutului in butuci si cu nasul in fum de ardei iute. in plus, o cafteala prezidentiala innobileaza.
Ion Fercu – desteptarea.ro

Spitalul Buhusi

Din dispozitia primarului Ionel Turcea, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Buhusi, coordonat de Ion Vasilache, a efectuat, in regim de… urgenta, un control de fond la Spitalul Buhusi. Concluziile nu sunt dintre cele linistitoare. Un rezumat al constatarilor ne spune ca instalatiile electrice sunt vechi si improvizate, pe alocuri; multi hidranti sunt necorespunzatori sau nu se mai poate ajunge la ei; in caz de interventie a pompierilor, cantitatea de apa care ar trebui accesata/utilizata este insuficienta; nu exista detectoare de fum nici macar la Terapie intensiva sau Pediatrie; lipsesc instalatiile de aer conditionat, cu exceptia sectiei ATI. In cladirea principala a institutiei exista un generator de curent electric vechi, de rezerva, de prin 1977. In sectiile externe exista generatoare de curent electric mai noi. Zice Ion Vasilache: „M-am saturat de scris; ma doare mana de cate nereguli am consemnat. Instalatiile electrice sunt, in mare parte deplorabile. Improvizatiile sunt foarte multe. Nu au fost, nu sunt bani. Vom realiza o situatie sincera a intregii problematici, cu un necesar de materiale, lucrari, bani si o vom inainta Primariei”. Primarul Ionel Turcea spune: „Abia am preluat spitalul. Acum suntem in faza in care punem un… diagnostic pentru baza materiala. Situatiile semnalate de acest control sunt cauzate de subfinantarea sistemului sanitar, de zeci de ani. Incercam sa remediem, sa evitam orice eveniment neplacut. Securitatea pacientilor, a personalului medical reprezinta principalele prioritati. Nu vreau sa se creada insa ca in cladirea principala a spitalului sau in sectii exista un pericol iminent de incendii. Imaginatia unora ar putea prinde aripi, dar in zadar. Dupa ce vor incepe cursurile scolare, mai ales, vom avea ca tinta prioritara Spitalul, dar si pana atunci vom actiona pentru remedierea aspectelor pe care le-am constatat”.

Ion Fercu – desteptarea.ro

„Fiul meu, de patru ani, putea muri cu zile, pe mâna doctorului B”

În contextul în care la Buhusi atât de multe decurg sub auspiciile anormalitatii induse, devine normal ca Spitalul Orasenesc sa functioneze asemenea unui motor gripat, numai bun de dat la casare, în cadrul programului „rabla”. Într-o crasa absurditate „pandemia” expansiva a incompetentei tolerate a contaminat si pe doctori, pe unii dintre ei, slava Domnului, pe aceia carora suferindul le da inima, înainte de a o preda pe nasalie, celorlalti care „vindeca” definitiv, cu tamâie!

Acum, când zilnic mor cu zile oamenii prin spitalele tarii, de parca sloganul medicinii românesti este „ce mai conteaza un popor, raportat la demografia planetara?!”, spitalul buhusean se circumscrie acestui „ideal”, ca o ultima corabie încarcata cu naufragiati, ce trosneste si fumega din încheieturi. Managerii sunt înlocuiti într-una, ca antrenorii lui Becali si asemenea optimistului Gigi de fiecare data administratia locala promite cetatenilor ca, în drumul spre rai, vor petrece un sejur de vis cu „sfintii doctori fara de arginti”. Dar nu e asa. Spitalul Orasenesc Buhusi este un serviciu de „resurse” pentru cimitire.

E drept, sunt aici medici, cei mai multi dintre ei, care înteleg ca nu vin dintr-o lume exterioara umanitatii, ci din umanitate, medici ce, în conditii de primitivitate medicala, ajuta bolnavul, îl smulg din suferinta si din ghearele mortii, îl redau vietii familiei, societatii. Sunt însa doctori care înaripeaza bolnavul pentru ca unde ar urma acesta sa zboare, e musai sa moara.

Prezidentul meu i-a zis unui concetatean ca daca acesta si-ar iubi tara, dimpreuna cu mai multi români care au cam uitat ce este amorul de mosie – care nu se-nfioreaza de-a ta spaima, nenorocito de Criza – România ar avea mai multe sanse de progres. Stat-am si gândit-am de unde stia cel care le stie aproape pe toate si chestia asta despre neiubirea de tara a acestui om, dar un amic mi-a zis cam asa, adica tu nu stii, Ioane, ca prezidentul este singurul care are în dotare un iubiometru de mosie? Te lasa masca! N-ai alta sansa decât sa-ti iubesti glia, altfel te face de râsul natiei. Numai ca, iata, un confrate de condei catavencian, jucând rolul unui rumân plecat la diribaua silnico-voluntara în strainatate, îi zice pe sleau unicului posesor de iubiometru ca nici el nu mai este în mare amor cu România, explicând – în stil spumos-estival, scuzati! – si de ce: „Haideti sa va spun ceva, domnule presedinte. Sa stiti ca si noi am iubit-o pe România. Dar, dupa ce noi o tineam de mâna si o plimbam prin parc sub clar de luna recitindu-i din Eminescu, veneau baieti ca dumneavoastra si o mameleau în scara blocului. Si noi am iubit-o pe România, sa stiti! Dar ca orice fata saraca si prostuta, s-a dus dupa aia cu bani. Acuma, ca i s-au lasat tâtele si a facut curul cât China, veniti sa ne-o puneti în brate. Ne pare rau, dar suntem la munca în strainatate!”

Dumnezeu a aruncat fericit targul Buhusi intr-o zona binecuvantata si cu un relief foarte variat. De vrei sa urci din zona de jos a orasului catre centru, ai ca variante, pentru mersul pe jos, si patru zone prevazute cu sute de scari. Dar, chiar daca vrei sa urci, de pilda, pe traseul cel mai scurt, care are cel putin doua sute de trepte, nu trebuie sa ai neaparat varsta lui Matusalem pentru a simti uneori nevoia unui sprijin de balustrada. Balustrada este, precum stiti, un fel de gard care margineste scarile, un element de protectie pentru pieton. Ea este prevazuta si cu o mana curenta. Initial, discreti, hotii buhuseni au inceput sa fure numai cate putin din mana curenta a balustradei, pentru a da de veste in lume ca samanta lor nobila nu a pierit. Pentru ca nimeni nu i-a luat in seama, s-au suparat si au furat apoi sute de metri de mana curenta, ba chiar si stalpii pe care aceasta era montata. Doua dintre scari nu mai au macar un centimetru de mana curenta. Vaduvite de aceasta protectie, scarile par desprinse din decorul mitic al celebrului film „Muncile lui Hercule”, caci e greu sa tot urci, fara o proptea, chiar si in ierarhia politica, nu numai pe un deal mai acatarii. Nici misiunea coboratului nu este mai facila. Veti intreba, cu indreptatire, daca in acest orasel nu exista Politie, Jandarmerie, Politie locala etc. Raspunsul este cel cunoscut. Interesant este faptul ca doua dintre aceste cai de circulatie prevazute cu sute de scari se afla chiar pe dealul la poalele caruia isi au sediul Politia si Jandarmeria.

Stiut este ca Hercules, fiul lui Zeus, a fost obligat sa indeplineasca stiutele munci periculoase, ca pedeapsa, intrucat a fost toata viata tinta maniei zeitei Hera. Pe buhuseni cine-i pedepseste, oare, chiar atat de mult? Si care-o fi scopul? Intrarea lor in mitologie?

Ion Fercu – desteptarea.ro

Strainatatea a ajutat-o sa se descopere

Buhuseanca Gabriela Târdea – un subiect de roman, o poveste de succes impresionanta. Munca, responsabilitate, competenta, eficienta, modestie. De la un copil care a ratat prima admitere la liceu si babysitter occidental a ajuns rasfatata unor universitati si companii din România, Germania, SUA, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Slovacia. Ajunsese sa urasca scoala. Treptat, prin clasa a XI-a, s-a apropiat si cu sufletul de profesori. “Din 2001, imediat ce am terminat liceul buhusean, am plecat în Germania, ca Au-Pair (babysitter), si din acea perioada am început sa prind gustul educatiei”, zice. A început sa studieze la o facultate din Germania, dar lipsa banilor a determinat-o sa se întoarca în tara, la Universitatea “Babes-Bolyai”, unde a finalizat cursurile facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor. Devine membru al organizatiei internationale studentesti AIESEC, lucreaza la diferite proiecte nationale, este acceptata la doua internship-uri, în Slovacia si Finlanda. În timpul facultatii are, simultan, câte doua, trei joburi, primeste sprijin financiar din Germania si de la parinti. Pleaca în Slovacia într-un internship de management, este promovata de trei ori într-un singur an în companie, sprijina multi români pentru a lucra în aceasta tara, descopera, vorbind în engleza, germana, slovaca, faptul ca are abilitati de comunicare. La Bergische Universität Wuppertal- Germania, Copenhagen Business School – Danemarca, o regasim sustinând un masterat, obtinând noi competente lingvistice. Experientele ocupationale îi certifica grozave competente precum profesor/tutor de limbi straine-freelancer (România si Slovacia), specialist în recrutare la APPEL COUNSELLING s.r.o., Bratislava (Slovacia), Global.me in Jyväskylä Team, Helsinki & Jyväskylä (Finlanda), practica voluntara la Colegiul Tehnic Ion Borcea & Scoala “Mihai Eminescu” Buhusi, are activitati specifice la Global LT, Ltd. Woodslee Drive, Troy, Michigan (USA), Innovation Roundtable in Copenhaga. Cunoaste engleza, germana, daneza, franceza, spaniola, poloneza, slovaca, fiind atestata cu excelent, în cele mai multe dintre ele.
Ion Fercu – desteptarea.ro